Omorâţi de NKVD pentru tricolorul românesc! (Să ne amintim de 1 decembrie)

Tricolorul românesc pe NKVD în locul stegului sovietic

Cu ceva timp în urmă îmi ajunsese în mână cartea „Osândiţi la Nemurire”, semnată de autorii Andrei Calcea si Petru Bunăcale, în care era relatată istoria celor 9 osândiţi de mai sus. Am citit cartea dintr-o rasuflare şi am rămas, pe drept cuvânt, şocată de adevărurile scrise acolo. Era vorba despre nouă tineri de la Liceul de băieţi „Vasile Lupu” din Orhei care, după ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice (28 iunie 1940), au înfiinţat, alături de alte câteva zeci de tineri, o grupare de rezistenţă anticomunistă. (...)

Ştim doar ce vor alţii să ştim…

Sursa: Stela Popa

Serate patriotice la Strasbourg

Pentru a trece nemijlocit la subiectul acestui post, trebuie mai intai sa introduc un personaj foarte important, care se vrea a face parte din elita politica a Republicii Moldova. Andrei Neguta: fost ambasador al Moldovei la Paris, in prezent reprezentant permanent al Republicii Moldova pe langa Consiliul Europei la Strasbourg, membru al Partidului Comunist. Conform unor investigatii preluate de aici, domnul Andrei Neguta nu a urmat scoala Ministerului de Afaceri Externe, deci putem spune ca diplomatia nu este chiar punctul forte al sau, si, de asemenea, dumnealui nu vorbeste nici limba engleza, cerinta imperativa pentru un diplomat. Absenteismul este o trasatura care il caracterizeaza pe Neguta, astfel incat in decurs de 2,5 ani de activitate ca ambasador extraordinar si plenipotential al Republicii Moldova la Paris, acesta a organizat doar doua conferinte de presa, iar una dintre aceasta a avut ca subiect victoria din 2005 a Partidului Comunist in alegerile parlamentare.
Surse neoficiale din Strasbourg spun ca Andrei Neguta este “amenintat” cu pierderea pozitiei pe care o detine in prezent, la fel, din cauza inactivitatii sale. O ocazie prielnica de a demonstra contrariul s-a dovedit a fi colaborarea cu Asociatia Studentilor Moldoveni din Europa (despre care intentionez sa povestesc ulterior) , care s-a aratat dornica de colaborare cu reprezentanta Moldovei, in pofida aspiratiilor sale apolitice.
Ieri, 27 octombrie, Reprezentanta Moldovei in colaborare cu Asociatia Studentilor Moldoveni din Europa si cu Reprezentanta Rusiei pe langa Consiliul Europei a organizat o intalnire cu moldovenii aflati la Strasbourg dedicat implinirii a 335 ani de la nasterea lui Dimitrie Cantemir, cat si scriitorului Ion Druta si compozitorului Eugen Doga, ultimii fiind inclusi pe agenda serii pe motiv ca in Republica Moldova saptamana curenta este dedicata limbii ruse, iar respectivii se afla la Moscova.
Intalnirea a avut loc intr-un amfiteatru al Universitatii “Marc Bloch” din Strasbourg si a fost anuntata pentru ora 17:00. Am ajuns acolo la ora 17:10, ca sa vad ca amfiteatrul respectiv era incuiat. Cu gandul ca am gresit sala, am mers si in celelalte sali din universitate ca sa verific - toate erau incuiate. Incepeam sa cred ca am fost pacaliti, pana cand nu l-am vazut pe Neguta intrand in institutie. Am inteles ca de fapt eu sunt cea care a venit la timp si ca vorba veche a moldovenilor care spune ca “daca esti chemat la 8 trebuie sa te duci la 9” s-a adeverit.
Am intrat in sala, am spus “Buna seara” si ni s-a raspuns cu un “Bine ati venit!” foarte entuziasmat. Am raspuns, la randul nostru cu “Bine v-am gasit” si am luat loc. Primii veniti erau Andrei Neguta si fiul sau, Vadim Neguta plus alte cateva persoane care semanau a fi si ele lucratori ai reprezentantei. Ca sa va faceti o impresie despre respectivii – toti aveau tinuta de “nacialnishi” moldoveni: costum si cravata, telefon mobil fixat la centura, expresie de om extrem de ocupat si important, care nu isi trece celularul pe regim silentios in timpul intrunirilor si care iese nervos afara ca sa raspunda la apeluri. Timpul se scurgea catre ora 18:00 si lume a inceput sa vina tot mai multa. Atunci am inceput sa gandesc ca totusi 18:00 era ora de incepere, iar noi am fost amagiti sa venim la 17:00. Am observat printre oamenii care veneau, in afara de studentii moldoveni, rusi si chiar francezi. Nu sunt sigura, dar cred ca erau si romani in sala. Pana la sosirea tuturor, in sala a rasunat muzica lui Eugen Doga, intrucat serata era dedicata si acestuia.
Nu voi mentiona nenumaratele minusuri la capitolul organizare si voi trece direct la desfasurarea propriu-zisa a serii. Trebuie sa mentionez ca fiecarui sosit i se inmana un text despre Dimitrie si Antioh Cantemir, care era semnat chiar de catre domnul Neguta in persoana. Am inceput sa citim, iar amica mea, care ma insotea, a observat inca din primele randuri multe greseli de gramatica si de exprimare. Insa cel mai mult mi-a atra atentia o fraza, menita sa fie “de introducere”, care zice asa:.... (articolul complet aici)

http://jeseraisimmortelle.blogspot.com/

Limba moldoveneasca a fost scoasa de americani din codurile ISO

Biblioteca Congresului American a modificat tehnic codul international ISO 639-2 si identifica limba moldoveneasca ca o varianta a limbii romane. Elementele de identificare „mo” si „mol” vor fi inlocuite cu „ro”, „ron” si „rum”. Initiatorul propunerii este administratorul varianta in limba romana a site-ului Enciclopediei Libere Internationale. O serie de identificatori internationali de catalogare a editarilor, adica standardele internationale pentru coduri de limba, au fost schimbate.

Una dintre modificari, anuntata oficial de Biblioteca Congresului American, scoate limba moldoveneasca din codurile ISO. Rezultatul acestei schimbari tehnice este „ca in nici o biblioteca din lume si nici un sistem informatic, de la PC-ul de acasa si pana la standardele legate de Internet si telefonie, nu va mai fi mentionata limba moldoveneasca”, asa cum ne-a declarat Bogdan Stancescu, initiatorul acestui demers si administratorul roman al site-ului www.wikipedia.ro (Enciclopedia Libera Internationala), autorul variantei in limba romana din aceasta enciclopedie electronica.
(Articol complet aici )

Sursa UNIMEDIA

La Multi Ani Chisinau!

Imnul Chişinăului

Oraşul meu din albe flori de piatră

În ploi de soare zi de zi scăldat

Mereu întinerind în vechea vatră,

Din cântec şi iubire înălţat.


Oraşul meu frumos ca niciodată,

Grădina mea cu cerul tău de dor,

În inimă te am pe viaţa toată

Şi-n graiul cel mai dulce te ador.


La-la-la-la...


Îmi place să mă plimb prin el agale

Pe străzi de tei, castani şi trandafiri,

Să întâlnesc prietenii de şcoală

Cu zâmbet şi lumină în priviri.


Oraşul meu etern ca o poveste,

Mereu îţi simt în piept suflarea ta,

Destinul meu, destinul tău ne este

Cu tine toată lumea e a mea.


La-la-la-la...

Visul alb al meu!

Versuri de Gheorghe VODĂ

Muzică de Eugen DOGA

Despre studentii basarabeni, cu unul de-al lor: TUDOR COJO

"Studentii basarabeni veniti in Romania se afla intr-o grea dilema: de a alege intre a ramane "moldovean" si a deveni "roman", fiind constienti in acelasi timp ca nu pot deveni ceea ce deja sunt". Dupa cum ne amintim, in 2006, patru elevi de la liceul "Gh. Asachi" din Chisinau, Tudor, Vitalie, Andrei si Sergiu, au dat jos placa prin care comunistii incercasera schimbarea denumirii liceului din "romano-francez" in "moldo-francez". Gestul curajos al celor patru a fost aplaudat de sute de elevi si profesori care asistau si ii incurajau, dar si de romanii de pretutindeni, care au urmarit scena la televizor.

Alarmata, politia i-a condus pe "huligani" la sectie, unde le-a luat amprentele si le-a intocmit "de urgenta" dosare penale pentru "huliganism in grup". In cele din urma, procesul s-a judecat cu "invinuitii" in libertate. Dar la interventia primarului de azi al Chisinaului, Dorin Chirtoaca, pe atunci reprezentant al CEDO in R. Moldova, si la presiunea oficialilor europeni, dosarele au fost clasate "din lipsa de componenta a infractiunii". Unul dintre cei patru elevi de la "Asachi", Tudor Cojocaru, este astazi student la Sociologie, in Bucuresti, cu bursa a statului roman. Educat din familie in spiritul adevarului cu privire la neamul romanesc, Tudor este un tanar foarte matur pentru varsta lui. Scrie, tine conferinte, intocmeste diverse situatii despre tinerii basarabeni aflati la studii in Romania. Pentru el, ca sociolog, relatiile "romano-romane" sunt subiect de studiu aprofundat. Stie bine istoria nationala, este la curent cu tendintele politicii "moldoveniste" si necrutator cu lipsa de viziune a clasei politice de pe ambele maluri ale Prutului. Tot atat de necrutator este si cu unii colegi de generatie, aflati la studii in Romania, care isi mentin inca deprinderile si melanjul de cultura "ruso-moldovenesc".

"Miile de studenti basarabeni nu au de ce sa se simta izolati la Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara sau Bucuresti"

- Exista o comunitate a studentilor basarabeni in Romania?

- Nu. Nu exista caracteristici care sa-i diferentieze fundamental pe studentii basarabeni de studentii romani. De fapt, pe romani de romani. Daca acceptam definitia profesorului Gheorghita Geana, comunitatea presupune afilierea la un set de valori comune, formate pe baza acelorasi datini si trairi, precum si a acelorasi traditii. Or, toate aceste trairi, datini si traditii sunt comune romanilor de pe ambele maluri ale Prutului, deci nu-i poti diferentia pe unii de altii. Daca am vorbi de comunitatile studentilor arabi sau greci din Romania, spre exemplu, atunci, da, ei au caracteristici si datini numai ale lor, ei sunt comunitati distincte, in adevaratul inteles al cuvantului.

- Apologetii moldovenismului inventeaza o limba si un popor "moldovenesc". Ce efecte au avut aceste pseudo-adevaruri asupra studentilor?

- Din pacate, au avut efecte notabile, mai ales asupra celor crescuti in familii cu o slaba constiinta nationala. In lipsa unei identitati moldovenesti reale, unii tineri din RM, veniti in Romania, incearca sa se regaseasca intr-o realitate construita dupa modelul asimilat intr-o anumita masura acasa, astfel adoptand unele cuvinte, obiceiuri, deprinderi, valori, dar si pseudo-valori straine, mai exact pe cele rusesti, mentinute pe cale artificiala de catre autoritati, inca din perioada sovietica. Ironia consta in faptul ca insusi poporul rus pare sa fi trecut peste nostalgia "raiului comunist" de altadata, pe cand multe state din fosta URSS, intre care RM, inca mai sunt dominate de o populatie care suspina dupa vremurile trecute. Acest fapt se datoreaza mai multor factori, printre care si neputinta imediata a R. Moldova, ca stat slab, cu un prezent si cu un viitor incert, de a se integra in Uniunea Europeana. In situatia creata, cetateanul moldovean se pomeneste in situatia ingrata de "a-si alege partea de care sa fie (atentie: nu partea de care sa lupte!)". (citeste articol complet aici)

Sursa UNIMEDIA

Relaţiile bilaterale moldo-franceze s-au intensificat esenţial în ultimii ani şi continuă să se dezvolte pe cale ascendentă

Relaţiile bilaterale moldo-franceze s-au intensificat esenţial în ultimii ani şi continuă să se dezvolte pe cale ascendentă, ş-a menţionat la întrevederea de astăzi a grupurilor de prietenie dintre Republica Moldova şi Franţa din cadrul parlamentelor celor două ţări. Deosebit de dinamice au devenit legăturile interparlamentare moldo-franceze.


Dumitru Prijmireanu, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Franţa, a accentuat că acesta e unul dintre cele mai numeroase crupuri de prietenie din parlamentul moldovenesc, din componenţa lui făcînd parte 38 de deputaţi din toate fracţiunile parlamentare. Schimburile frecvente de delegaţii, în special vizita la Chişinău în martie curent a Preşedintelui Senatului Franţei, precum şi vizitele la Paris a Preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi a Preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu, au impulsionat dialogul bilateral moldo-francez. S-a constatat, de asemenea, o bună colaborare dintre delegaţiile celor două ţări în cadrul organizaţiilor internaţionale, în special în Consiliul Europei.

Deputaţii moldoveni au adus mulţumiri părţii franceze pentru susţinerea activă a republicii Moldova în aspiraţiile ei de integrare europeană. Avînd în vedere actuala preşedinţie a Franţei în Uniunea Europeană, ei au solicitat sprijinul acestei ţări privind începerea negocierilor oficiale pentru încheierea unui nou acord de cooperare Republica Moldova – UE. (articol complet aici )

Secţia Relaţii cu Mass Media a Parlamentului Republicii Moldova
Sursa UNIMEDIA

Concursul de fotografie

Va anuntam preselectia pentru cea de-a doua editie a concursului de fotografie

"Orasul meu, caldura mea de casa".

Dacă aveţi imagini reprezentative ale orasului, le puteti trimite la adresa studentlaparis@gmail.com, cu mentiunea Concurs de fotografie (max 3 fotografii)
Va rugam sa alaturati numele, prenumele, institutia de invatamint din Franta sau RM, facultatea, anul, titlul fotografiei, data si locul. Fotografiile selectate* vor fi vernisate in cadrul expozitiei

Chisinau -une capitale européenne

dedicata sarbatorii Hramului Orasului.

Aici puteti citi informatii despre prima editie a acestui concurs si mesajul Primarului General de Chisinau, Dorin Chirtoaca receptionat cu ocazia acestui eveniment care a avut loc in perioada 12 - 19 octombrie 2007 la Maison des Initiatives Etudiantes, din Paris.
*Trimiterea fotografiilor presupune acceptul Dumneavoastra pentru expunerea lor, în cazul în care vor fi selectate, în cadrul acestei expozitii.

Limba romana, vazuta ca o cenusareasa in Republica Moldova

Intelectualitatea din Republica Moldova condamna, in mare parte, minimalizarea rolului limbii romane peste Prut si nerecunoasterea de catre autoritati a denumirii corecte a limbii nici dupa aproape 20 de ani de la declararea limbii romane drept limba oficiala in Republica Moldova, la 31 august 1989.

In Republica Moldova, limba romana este astazi aceeasi cenusareasa care a fost de-a lungul anilor, deoarece este nerecunoscuta de putere si plansa de cei de jos, a declarat pentru Agerpres academicianul Dumitru Matcovschi, scriitor, unul din liderii Miscarii de Eliberare Nationala din Republica Moldova de la finele secolului trecut. Situatia nu s-a schimbat fata de 1989-1991, perioada in care Republica Moldova mai era parte componenta a fostei URSS: aceleasi persoane, pentru care declararea independentei Republicii Moldova a constituit "o zi neagra", sunt la putere; limba romana este minimalizata, iar sustinatorii ei marginalizati si au de castigat doar profitorii, a declarat Matcovschi. "Unicul lucru pe care-l putem face este lupta, ori lupta a fost intotdeauna frumoasa", a mentionat el Si presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Mihai Cimpoi, acuza marginalizarea limbii romane peste Prut. Limba rusa inca a ramas foarte influenta in anumite sfere si doar in institutiile de invatamant superior limba romana a ocupat locul cuvenit. "Daca intram in Europa, trebuie sa intram cu limba romana pusa la punct", spune Cimpoi. (articol complet aici )

Sursa ZIUA

Marele naist Gheorghe Zamfir va cânta la Chişinău de Ziua Limbii Române

Foto: chisinau.md

Duminică, 31 august, de Ziua Limbii Române, Primăria municipiului Chişinău organizează un spectacol de amploare, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, care va începe la ora 17.00 şi se va încheia aproape de miezul nopţii, anunţă serviciul de presă al primăriei mun. Chişinău Invitatul special al sărbătorii este maestrul Gheorghe Zamfir, care va fi susţinut de orchestra „Lăutarii” dirijată de Nicolae Botgros. De asemenea, în concertul dedicat sărbătorii „Limba Noastră cea Română” vor cânta Natalia Barbu, Geta Burlacu, Iurie Sadovnic, Adrian Ursu, Catharsis, Pavel Stratan, Studio One, Cătălin Josan şi alţii. Aici găsiţi programul integral al evenimentelor dedicate sărbătorii „Limba Noastră cea Română”.

În Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, începând cu ora 10.00, se va desfăşura un program pentru copii, iar la ora 14.00 va avea loc un program artistic cu participarea orchestrei municipale a fraţilor Advahov împreună cu Zinaida Julea, Doina Sulac, Igor Cuciuc.

Duminică, 31 august, la ora 12.00, la Biblioteca Naţională va avea loc deschiderea Salonului Internaţional de Carte, iar la ora 15.00, la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi” vor fi vernisate Saloanele Moldovei 2008 – expoziţie – concurs de artă plastică organizată de Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova în colaborare cu Inspectoratul pentru Cultură Bacău (România).

UNIMEDIA vă invită să găsiţi mai jos programul integral al evenimentelor dedicate sărbătorii „Limba Noastră cea Română”.

Sursa: UNIMEDIA

Coloanele ruseşti

Oamenii serioşi (politicienii, analiştii politici) trag în bobi, încercând să afle dacă există similitudini între situaţia din Georgia şi Moldova şi dacă ruşii ar putea aplica în Transnistria scenariul din Osetia de Sud. Oamenii simpli se întreabă mai simplu: este posibil ca să vedem pe străzile Chişinăului coloane de tancuri ruseşti? Aş răspunde la această întrebare a oamenilor simpli cu o întrebare la fel de simplă: dar e posibil ca la Chişinău să fie organizat un miting de un milion de oameni, la care preşedintele Voronin să acuze Rusia de agresiune şi imperialism?

Opinia mea este fermă: nu vor apărea coloane de tancuri ruseşti în Chişinău, din simplul motiv că Rusia nu are nevoie de aşa ceva, ea având aici o forţă mai puternică decât coloanele de tancuri - aşa-numita „coloană a cincea”. Introducerea tancurilor la Chişinău doar i-ar dăuna imaginii Rusiei, iar comunitatea internaţională, aşa cum este ea, va insista ca până la urmă ruşii să-şi ia tancurile acasă. Cu totul alta e situaţia în cazul „coloanei a cincea”: nici americanii, nici NATO, nici UE nu pun problema retragerii acesteia; mai mult decât atât, occidentalii se fac a nu observa prezenţa ei în RM, iar dacă o observă - îi cam caută în coarne.

Grosul „coloanei a cincea” ruseşti, trupele ei de elită sunt constituite din acea parte a minorităţii rusofone care nicidecum nu se poate integra, lingvistic şi cultural, în viaţa RM. Moscova încurajează această minoritate din „străinătatea apropiată”, intervine pentru a-i „apăra drepturile” în spiritul doctrinei brejneviste a „suveranităţii limitate” a statelor din fostul imperiu sovietic. Pentru RM însă ar fi floare la ureche dacă din „coloana a cincea” a Rusiei ar face parte numai minoritatea rusofonă. Trista realitate constă în faptul că din această „coloană a cincea” fac parte şi acei/acele politicieni, demnitari de stat, instituţii, organe de presă etc. care, în mod normal, conform Constituţiei şi raţiunii lor de a fi, au misiunea să apere RM de influenţele şi atacurile acestei „coloane” ruseşti.

Respectiva coloană nu activează deschis, cu certitudine însă din ea fac parte Partidul Comuniştilor şi partenerii lui din coaliţia de guvernământ, Biserica lui Vladimir, instituţiile media controlate de guvernarea comunist-pepecedistă, diferite şcoli antropologice, ONG-uri şi „comunităţi” - nu-mi ajunge spaţiu pentru a le enumera pe toate. Această „coloană a cincea” a Rusiei e cu mult mai eficientă decât o coloană de tancuri. Spre deosebire de tancuri, care trec brutal peste trupuri, ostaşii din coloana a cincea” lucrează discret şi subtil, asasinând fără a vărsa sânge… Nici victimele respectivei „coloane” nu pot fi arătate la televizor şi nu pot servi ca probe de acuzare. Astfel, menţinerea dominaţiei ruseşti asupra RM nu se face prin violenţă, vărsări de sânge, aruncarea în aer a căilor ferate şi alte acţiuni barbare de acest fel, ci în mod civilizat, prin legi „democratice şi proeuropene” votate de parlament, prin predici rostite de preoţi în biserici, prin emisiuni radio şi TV, prin tipărituri ieftine despre corupţie şi concerte în Piaţa Marii Adunări Naţionale…

Aşadar, de ce să-şi bage ruşii coloanele de tancuri în RM, dacă există „coloana a cincea”, care îşi face treaba mult mai bine decât tancurile?

Constantin Tănase

Sursa TIMPUL

Vaclav Havel: „O vară prea frumoasă ca să se termine cu bine”

După 40 de ani de la evenimentele petrecute în Cehoslovacia, când Moscova a decis să înăbuşe brutal orice formă de rebeliune politică în lagărul comunist pe care îl patrona, fostul disident şi preşedinte ceh Vaclav Havel, unul dintre artizanii căderii comunismului la Praga în 1989, îşi aminteşte clar despre luna august a anului 1968, când a participat la rezistenţa împotriva ocupaţiei Cehoslovaciei de către trupele sovietice. „Vara aceea, plină de speranţe şi de bucurie, am petrecut-o la cabana mea, cu prieteni. Unul dintre ei, actorul Jan Triska, spunea că este prea frumos ca să se termine cu bine”, povesteşte Havel, care avea 31 de ani la acea vreme şi era deja celebru ca dramaturg al teatrului absurdului. În noaptea de 20 spre 21 august, când tancurile au sosit pentru a înăbuşi reformele „Primăverii de la Praga”, lansate de Alexander Dubcek, Vaclav Havel îşi petrecea seara la Liberec. A rămas o săptămână în acest oraş din nord-vest pentru a participa activ la rezistenţă. Când tancurile forţelor de ocupaţie au sosit în acest oraş cu 100.000 de locuitori, în piaţa mare unde se adunase o mulţime de oameni, „a fost un masacru”, povesteşte el. Unsprezece persoane au fost ucise la Liberec din primele ore ale ocupaţiei. „Am văzut un tanc trăgând, înăuntru erau băieţi speriaţi, care nu ştiau unde se află şi nici de ce”, continuă fostul preşedinte. Împreună cu Jan Triska, am intrat curând în rezistenţă. Am înfiinţat o echipă la primărie, scriam comentarii zilnice pentru postul de radio regional”, îşi aminteşte Havel, citat de „NewsIn”.

„A fost o epocă fascinantă, marcată de solidaritate universală”, îşi aminteşte cel care a devenit şef de stat în 1989, după căderea comunismului, până în 2003. „În faţa primăriei, era o bandă de hipioţi pletoşi care cântau „Massachusetts” şi alte cântece. În prima zi de ocupaţie, liderul lor, poreclit „Preotul”, a venit să îl vadă pe primar: „şefu’, suntem la dispoziţia dumneavoastră. Ce trebuie să facem?”. Li s-a spus să fure indicatoarele de pe străzi pentru ca invadatorii să nu se poată orienta prin oraş”.

… După o săptămână, Dubcek şi ceilalţi reformatori, arestaţi şi transferaţi în URSS, au sfârşit prin a semna jurăminte reînnoite de credinţă Kremlinului, care au îngropat orice speranţă reformatoare. „Săptămâna noastră de rezistenţă s-a sfârşit odată cu întoarcerea lui Dubcek de la Moscova”, îşi aminteşte Havel, care, alături de alţi membri ai rezistenţei de la Liberec, a criticat foarte aspru supunerea lui Dubcek faţă de Kremlin. În cele două decenii care au urmat a avut loc, potrivit lui, o „puternică demoralizare a societăţii”. Unii au ales să emigreze, precum Jan Triska în Statele Unite. Havel a rămas şi a optat pentru disidenţă, o alegere pe care a plătit-o cu cinci ani de închisoare. Apoi a venit Revoluţia de catifea din 1989 când, îşi aminteşte el, „totul era deja foarte diferit”. „Oamenii nu mai doreau un „socialism cu faţa umană”, ci libertate”.

(Preluat cu prescurtări din „Ziua”)

Sursa TIMPUL

Guvernarea comunistă încearcă să înfiinţeze o organizaţie antiromânească în rândurile studenţilor basarabeni din România?

autor: Lukas Notarras

Buna ziua!
Sunt un basarabean care-şi face studiile în România, sunt în anul II la o universitate din Bucureşti, la o facultate de ştiinţe politice. Nu-mi voi divulga identitatea, din motive care vor deveni, sper, clare pe parcursul lecturii acestui mesaj. Vreau să comunic opiniei publice din Republica Moldova şi România câteva fapte care ar putea trezi interesul acesteia.
M-am întors de la Bucureşti în dimineaţa zilei de 24 iulie. Peste aproximativ trei ore, a sunat telefonul. Vocea nesigură şi puţin răguşită de la celălalt capăt al firului, total necunoscută mie, se recomandă cu numele Ion. Următoarele sale cuvinte au fost: „Dumneavoastră faceţi studiile la România?”. După ce auzi răspunsul meu pozitiv, îmi spuse că reprezintă un ONG, numit „Civilizaţia XXI”, şi că realizează un studiu cu privire la studenţii basarabeni din România, în special în aspectele care ţin de condiţiile de studiu şi de trai ale acestora. Am stabilit o întâlnire pentru după-amiaza zilei următoare la o terasă din centrul Chişinăului. Ion s-a dovedit a fi un bărbat în jurul vârstei de treizeci de ani, smolit, de statură medie. La începutul discuţiei, şi-a scos un carneţel şi un pix şi mi-a pus câteva întrebări generale, despre universitatea la care îmi fac studiile, numărul de studenţi basarabeni, cazare, condiţii de trai. Răspundeam repede, fără să stau pe gânduri. Ion şi-a făcut câteva însemnări în carneţel. L-am întrebat de unde a făcut rost de numărul meu de telefon. Îl luase de la liceul meu, prin intermediul Ministerului Educaţiei. Următoarea mea întrebare a fost dacă acest minister a comandat studiul, iar răspunsul a fost negativ, deşi din următoarele sale cuvinte reieşea altceva. Ministerul de Externe şi Ministerul Educaţiei erau, după spusele lui, parteneri la proiect şi finanţatori ai acestuia. Mi-a spus că studiul priveşte, de fapt, toţi studenţii moldoveni care studiază în afara republicii, iar el se ocupă de ţările din vecinătate. Mi-a povestit, în câteva cuvinte, despre greutăţile pe care le întâmpină studenţii noştri în străinătate. „Cu România, parcă nu avem chiar aşa mari probleme”, a adăugat el. Îmi dădeam seama că încearcă să îndrepte discuţia pe un făgaş dorit de el, dar am preferat să aştept, să vad ce se întâmplă. În sfârşit, m-a întrebat dacă avem probleme cu autorităţile din România, cu cetăţenii şi cu colegii noştri români. L-am rugat să concretizeze întrebarea, deşi începeam deja să bănuiesc ce va urma. Ion mi-a spus că se referă la „atitudini ostile faţă de ţara noastră” , cum ar fi, de exemplu, emiterea unor afirmaţii precum că Moldova nu e ţară, ci o provincie a României şi că teritoriul dintre Prut şi Nistru ar trebui să intre în componenţa statului român.
După ce am auzit aceasta, am hotărât să scot cât mai multe informaţii de la el. L-am lăsat să creadă că nu ştiu despre ce mi se vorbeşte. După ce i-am spus că în prezenţa mea nimeni nu făcuse asemenea afirmaţii, l-am rugat să-mi povestească mai exact la ce se referă şi de ce, adică, ar trebui să se comporte colegii noştri din România în acest mod. Şi Ion a început să-mi povestească...
In primul rând, am făcut o incursiune în istorie. Aveam să aflu că Moldova este mai veche decât România, şi chiar decât principatul Ţării Româneşti, că termenii „român” şi „limba română” s-au născut în 1862, că moldovenii nu s-au numit niciodată români.
Îmi expunea tocmai binecunoscuta viziune antiromânească a lui Stati şi Stepaniuc.
Despre anul 1918 a spus că este o chestiune controversată, că, totuşi, Basarabia, din cauza slăbirii Rusiei, a intrat în sfera de influenţă a României, lucru care nu s-a mai întâmplat în 1991, odată cu dezintegrarea URSS, din diferite cauze. Au urmat elogii aduse preşedintelui Voronin. Totodată, pe Ion l-a deranjat foarte mult faptul c primarul general al Chişinăului, Dorin Chirtoaca, în timpul unei vizite la Bucureşti, i-a înmânat lui Traian Băsescu un vas cu pământ, spunându-i că e pământ românesc din Basarabia. M-a întrebat dacă ştiu ceva despre Organizaţia Moldovenilor din România. Evident, i-am zis ca nu, şi atunci mi-a descris în culori sumbre autorităţile de la Bucureşti care nu permit fraţilor noştri moldoveni din România să se declare minoritate naţională şi le-au desfiinţat organizaţia. Dacă în 1812 Moldova rămânea întreagă, cine ştie, poate în 1859 ţara s-ar fi numit Moldova, nu România, că ştii că Moldova era mai mare decât Muntenia. Ascultam aceste aberaţii cu consternare, dar şi cu mult amuzament, pentru că mă simţeam ca teleportat în Casa de Nebuni a lui Ion Buraga de la „Jurnal de Chisinau”. (articol complet aici)

Sursa JURNAL

Bursele pentru elevii şi studenţii basarabeni din România vor fi majorate cu peste 80%

Bursele studenţilor de origine română sau cu cetăţenie română, ale doctoranzilor şi medicilor aflaţi la specializare, dar şi cele ale studenţilor străini vor fi stabilite în monedă europeană şi majorate cu 81,1%, la sume cuprinse între 65 şi 85 euro, începând cu anul şcolar 2008-2009, transmite Mediafax. Cuantumul bursei pentru elevi şi studenţi va reprezenta echivalentul în lei româneşti al sumei de 65 de euro/lună (faţă de 22,5 lei-25 lei în prezent), iar bursa pentru masteranzi, medici aflaţi la specializare şi cursanţii la cursuri de perfecţionare postuniversitară va fi echivalentul în lei al sumei de 75 de euro/lună (faţă de 30 lei acordaţi în prezent).


Doctoranzii vor primi burse constând în echivalentul în lei al sumei de 85 de euro/lună, conform unei hotărâri aprobate, miercuri, de Guvern.

Bursele au fost majorate pentru elevii, studenţii, masteranzii, doctoranzii, medicii aflaţi la specializare şi cursanţii din Republica Moldova şi Ucraina, pentru cei cu origine etnică română din afara graniţelor ţării, pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi pentru cetăţenii străini, bursieri ai statului român, care studiază în instituţii şi unităţi de învăţământ din România,

Echivalentul în lei al bursei va fi actualizat trimestrial, la cursul de schimb al monedei euro comunicat de Banca Naţională pentru ultima zi a lunii precedente.

Bursele acordate se suspendă în cazul repetenţiei, pentru anul de învăţământ repetat. Pe perioada suspendării bursei, elevii şi studenţii care repetă anul vor suporta cheltuielile de şcolarizare. Elevii, studenţii, masteranzii vor primi burse numai pe parcursul anului academic, inclusiv în vacanţele de iarnă şi de primăvară, dar nu şi pe perioada vacanţei de vară.

Doctoranzii de la forma de învăţământ cu frecvenţă vor primi bursă pe toată durata anului calendaristic, iar cursanţii aflaţi la stagii de specializare sau perfecţionare postuniversitară vor primi bursă pe perioada efectuării stagiului.

Sursa UNIMEDIA dupa Mediafax

Primarul General al municipiului Chisinau: "Am obligatia morala fata de Chisinau sa-i aduc mai multa democratie, mai mult

Dorin Chirtoaca Foto: www.pl.md

Recent primarul general al Chisinaului, Dorin Chirtoaca, a acordat un interviu revistei Formula AS. In interviu Chirtoaca vorbeste despre motivele care l-au impulsionat sa intre in politica, precum si despre piedicile pe care le intampina actualmente in relatia cu autoritatile publice centrale. Va invitam sa cititi mai jos integral articolul.


Chisinaul este unul dintre orasele europene in care ti-ai dori sa traiesti. Se numara printre cele mai verzi metropole de pe batranul continent. Nu este un oras cu parcuri, ci un imens parc care ocroteste in mijlocul sau un oras. Mai exact, el dispune de o zestre verde de 23 de parcuri uriase in mijlocul carora se afla tot atatea lacuri limpezi si pline de peste. Construit (si reconstruit dupa masivele distrugeri din timpul ultimului razboi mondial) in stil imperial austriac, cu bulevarde largi, marginite de arbori vechi de sute de ani, cu strazi perpendiculare, amintind de centrul New Yorkului, orasul din inima Tarii Basarabilor este impartit in cinci sectoare si 36 de cartiere egale ca dimensiuni. Desi are aproape un milion de locuitori si peste patru sute de mii de masini, Chisinaul nu este nici pe departe un oras aglomerat, nu are probleme mari de trafic si nici de parcare, arterele sale fiind cu trei si patru benzi pe sens. Constructiile din centru pastreaza intact aspectul si monumentalitatea interbelica, fara a fi agresate de zgarie-nori de sticla si otel. De la planul de urbanism general (PUG) exista foarte putine abateri (spre deosebire de Bucuresti, unde abaterile sunt regula si respectarea PUG-ului exceptia!), iar in ultimii 18 ani, nu a fost consemnata nici o distrugere semnificativa de spatiu verde, cu toate presiunile "dezvoltatorilor", ale unor arhitecti si ale unor politicieni corupti. Cultura verdelui, a parcurilor si a spatiilor de interes public este protejata chiar prin Constitutie. Nu intamplator, Miscarea Ecologista basarabeana, care a aniversat recent 15 ani de existenta, se apropie, ca importanta, de partidele si miscarile similare din Germania, Franta si Austria.

Intr-un astfel de context urban aerisit si plin de farmec, cu toate neajunsurile economice inca apasatoare, a tasnit in constiinta publica tanarul liberal Dorin Chirtoaca, ziarist si jurist afirmat la Televiziunea Romana (ca redactor sef al celebrei emisiuni "Surprize, Surprize", moderata de Andreea Marin), nepot al luptatorului anti-comunist Gheorghe Ghimpu, eroul anilor '70. Intrand in lupta pentru fotoliul de primar cu comunistul Veaceslav Iordan, care era sustinut de banii si interesele imperiale rusesti, Chirtoaca a surprins pe multi, reusind sa castige alegerile locale din iunie 2007, cu peste 61% din voturi, multe venind chiar de la etnicii rusi! Taxat de presa rusa drept "unionist inrait", liberalul de 29 de ani este "produsul" relativei intelepciuni romanesti de dupa 1989, cand Bucurestiul a lansat programul national de burse pentru elevii si studentii basarabeni. Sunt deja zeci de mii de tineri de peste Prut care au avut astfel ocazia sa-si cunoasca Tara Mama la fata locului, si nu prin filtrul Moscovei. Tocmai de aceea, Chirtoaca a cunoscut sanctiunile comuniste inca din primele zile ale mandatului, cand a constatat ca bugetul primariei a fost redus, la fel ca la toate primariile din R. Moldova, unde au castigat candidatii necomunisti. Cu toate acestea, el s-a descurcat cu putinii bani disponibili, reusind sa plateasca imensele datorii istorice si sa introduca in lucru proiecte ambitioase.

"Am intrat in politica anti-comunista pentru a cinsti memoria buneilor mei deportati in Siberia"

- Va numarati printre basarabenii absolventi de universitati romanesti care s-au intors sa traiasca si sa munceasca in R. Moldova. Nu v-a placut la Bucuresti?

- Bucurestiul este orasul studentiei mele, si stiti cat de mult te atasezi la aceasta varsta de locul in care ai studiat. Acolo am studiat Dreptul, acolo am urmat Colegiul franco-roman de studii europene, urmat de o specializare la Sorbona. Dar am simtit chemarea Chisinaului care m-a atras initial printr-un program al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului. Am considerat ca am obligatia morala fata de orasul meu natal sa-i aduc mai multa democratie, mai multa deschidere catre Europa. Mi-am asumat, cu alte cuvinte, o responsabilitate de care nu-mi pare rau, intrand in politica anti-comunista pentru a cinsti memoria buneilor mei deportati in Siberia. Chiar si unchiul meu, Gheorghe Ghimpu, a petrecut sase ani in Gulag, in anii '70, pentru atitudinea sa anti-comunista.

- Care a fost dorinta dumneavoastra cea mai mare, atunci cand ati plecat la studii in Romania?

- Inca de la varsta de 12 ani, intelegeam lucrurile si stiam ce am de facut. Ajuns pe bancile liceului din Iasi, mi-am dorit sa intru in miscarea nationala, pentru ca generatia tanara sa continue ceea ce au inceput cei care au luptat impotriva comunismului, atat in perioada de renastere nationala, din anii '20-'30, cat mai cu seama in anii '70, cand nimeni nu credea ca sistemul va cadea vreodata. Asta mi-am propus si, in consecinta, am mers sa acumulez pregatire, sa fac studii serioase. M-am nascut intr-o familie de luptatori pentru cauza nationala, in care se scria numai cu grafie latina, se trimiteau scrisori semnate in clar la Radio Europa Libera, se tineau toate sarbatorile nationale romanesti.

- Cucerirea liberala a Chisinaului este un precedent care vorbeste de la sine despre frangerea aripilor comuniste in R. Moldova.(articol complet aici )

Sursa UNIMEDIA

Universitatile europene, mai slab cotate decat cele americane

Uniunea Europeana cheltuieste 1,3% din PIB-ul sau pentru invatamantul superior, fata de 3,3% in SUA. Aceasta se traduce printr-o medie de 8.700 de euro pentru un student in 25 de state ale UE (mai putin Bulgaria si Romania), comparativ cu 36.500 de euro in SUA. Aceste detalii pot fi gasite in raportul "Higher Aspirations: An Agenda for Reforming European Universities" (Aspiratii superioare: O agenda a reformarii universitatilor europene), publicat luna aceasta de Bruegel, agentie cu sediul la Bruxelles.

Raportul explica totodata de ce atat de putine universitati europene nu sunt echivalentele celor din SUA din punct de vedere al cercetarii de calitate inalta. "Cresterea europeana a fost dezamagitoare in ultimii 30 de ani, mentinandu-se la un nivel mai scazut decat in SUA. Exista acum multe dovezi ca situatia are stranse legaturi cu stadiul inovatiei si invatamantului superior din Europa", arata raportul.

Calitatea universitatilor din Europa variaza de la tara la tara. Danemarca, Suedia, Marea Britanie si Elvetia au cele mai bune universitati de pe continent. Cele mai slabe universitati se gasesc in Italia si Spania, unde media studentilor care se inscriu este de 40.000 pe an. (continuare aici)

Sursa UNIMEDIA

Slut la Nistru, slut la Prut

autor: Marina SURUCEANU şi Mariana RAŢĂ

O bună parte din teritoriul R. Moldova este crunt lovită de stihia apelor. Râurile Prut şi Nistru şi-au ieşit din albii, revărsându-se peste localităţile din luncă. Furia apelor a distrus peste 40 de gospodării şi a inundat peste 600 de case. Peste 1300 de persoane au fost nevoite să-şi lase gospodăriile şi să se retragă în locuri mai înalte.
Aceste inundaţii, despre care oamenii zic că sunt cele mai mari din câte le-au fost dat să vadă, au calamitat zeci de hectare de suprafeţe agricole pe care oamenii s-au spetit o vară întreagă.

Potop în R. Moldova

O bună parte din teritoriul R. Moldova este crunt lovit de stihia apelor. Râurile Prut şi Nistru şi-au ieşit din albii, revărsându-se peste localităţile din apropiere. Furia apelor a distrus peste 40 de gospodării şi a inundat peste 600 de case. Peste 1300 de persoane au fost nevoite să-şi lase gospodăriile şi să se retragă în locuri mai înalte. La închiderea ediţiei, apele nu încetau să înainteze.
Aceste inundaţii, despre care oamenii zic că sunt cele mai mari din câte le-au fost dat să vadă, au calamitat zeci de hectare de suprafeţe agricole pe care oamenii s-au spetit o vară întreagă.

„Jale mare la noi în sat”

Până ieri, în raionul Briceni, fostul judeţ Edineţ, au fost inundate 272 de case, 18 din ele fiind totalmente distruse, iar 626 de persoane au fost nevoite să-şi lase agoniseala de-o viaţă în voia viiturii. În satul Drepcăuţi, Briceni, 375 de persoane şi-au părăsit casele ameninţate de ape. Peste 10 gospodării au fost demolate, numărul acestora fiind în creştere. Primăria din sat a pus la dispoziţia localnicilor grădiniţa de copii din localitate, dar oamenii au preferat să se cazeze pe la rude. Oamenilor nu le rămâne decât să privească disperaţi de pe dealul satului cum li se distruge munca lor de-o viaţă. „Jale mare la noi în sat. Apa continuă să se ridice. Numai de dimineaţă am văzut cum s-au mai prăbuşit patru case. Lumea s-a evacuat pe la rude, în deal. Sătenii nu pot face altceva decât să privească disperaţi cum li se prăbuşesc casele”, ne spune domnul Igor Gavriliuc, a cărui casă a fost, de asemenea, inundată.

„În casă apa e mai sus de brâu”

În momentul când i-am telefonat, venise pe acasă să încerce să-şi mai salveze nişte lucruri. „La noi în casă apa a venit azi dimineaţă. Eu, soţia şi copilul ne-am dus la rude. Aici în casă acum apa e mai sus de brâu şi e în continuă creştere. Nu ştiu ce vom face, sper să ţină pereţii şi, după ce se va retrage apa, să putem reface gospodăria. Am fost preveniţi că vor fi inundaţii mari. Bine măcar că am reuşit să salvăm animalele de pe lângă casă, le-am dus din timp la rude”, ne mai spune domnul Gavriliuc. Tot el ne-a mărturisit că nu ştie deocamdată dacă autorităţile îi vor ajuta să-şi revină după potop. Primăriţa satului Drepcăuţi, Elena Stahi, ne-a comunicat că s-a adresat pentru ajutor câtorva organizaţii neguvernamentale, preşedintelui de raion şi Guvernului. Deocamdată nu se ştie ce ajutor vor primi cei care au rămas pe drumuri. „Aş vrea să le dau, să-i ajut, dar nu am cu ce”, ne spune disperată doamna Elena.

„Veneau apele la fuga”

Mari pagube au provocat inundaţiile în s. Criva din r. Briceni, fostul jud. Edineţ. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, în această localitate au fost inundate 73 de case, dintre care şapte s-au prăbuşit, iar 175 de cetăţeni au fost evacuaţi. JURNAL a reuşit să discute cu câţiva dintre locuitorii satului ale căror case au rămas sub apă. „Am rămas fără casă. Duminică am fost anunţată că jumătate din casa mea s-a prăbuşit, iar ieri nişte oameni care au fost pe acolo mi-au sus că s-a năruit şi cealaltă jumătate”, ne spune Jana Muntean, din Criva. Femeia afirmă că atunci când a venit puhoiul au fugit fără să reuşească să ia ceva cu ei. „Veneau apele la fuga. Pe noi ne-au luat cu o barcă şi nu am avut timp să strângem măcar ce aveam mai de preţ. Tot ce am agonisit până acum a rămas în casă”, se plânge Jana, amărâtă că a pierdut şi casă, şi masă, şi animalele pe care le avea pe lângă gospodărie. Întrebată dacă autorităţile le-au oferit vreun ajutor, femeia ne-a răspuns că li s-a oferit abia după ce i-au evacuat. „Au venit numai să filmeze. Măcar o barcă nu ne-au dat să ne ducem să vedem ce e cu casa. Poate mai putem lua ceva de acolo”, ne spune Jana, menţionând că nu minte să fi fost vreodată asemenea inundaţii. (articol complet aici )

Sursa TIMPUL

Noi localităţi din RM ameninţate de inundaţii

Serviciul Protecţie Civilă de la Departamentul Situaţii Excepţionale anunţă că şi localităţile Râşcani, Făleşti, Hânceşti, Leova, Cantemir, Glodeni sunt supuse riscului de a fi inundate. Acest fapt vine ca urmare a măririi debitului lacului de acumulare Costeşti Stânca de pe Prut. Cât priveşte starea de lucruri în zonele deja afectate de calamităţi, Liliana Puşcaşu, ofiţerul de presă al Serviciului Protecţie Civilă de la Departamentul Situaţii Excepţionale anunţă că potrivit ultimelor date operative sunt deja peste 500 de case inundate din 8 raioane ale republicii. Peste 1000 de personae au fost evacuate din zonele de risc. Acestea au fost cazate în grădiniţe şi şcoli. De asemenea, o mare parte dintre sinistraţi au decis să se cazeze la propriile rude. Plus, Staţia de pompare a apei de la Vadul lui Vodă continuă să fie supusă riscului de inundaţii, ceea ce ar putea cauza trecerea la un regim special de alimentare cu apă a mun. Chişinău.


La Vadul lui Voda starea de urgenţă se menţine. Pe parcursul zilei de ieri, mai multe tabere de odihnă din localitate au fost inundate, nivelul apei ajungând până la 20-30 de cm. Autorităţile susţin că aceasta nu este ultima limită la care pot să ajungă apele. Potrivit lui Eduard Muşuc, preşedintele Consiliului municipal Chişinău, pe parcursul zilei de astăzi este aşteptată o viitură de circa 3100 – 3300 metri cubi pe secundă, astfel încât nivelul apei în zona bazelor de odihnă ar putea depăşi şi un metru.

Cât priveşte Staţia de pompare a apei de la Vadul lui Vodă, aceasta continuă să fie supusă riscului de inundaţii. În cazul în care aeasta va fi inundata, capitala va fi asigurata cu apa din rezeve, prevăzute, însă, numai pentru două zile. Vă invităm să urmăriţi un reportaj video la acest subiect, realizat de către Pro TV Chişinău:

Potrivit serviciului de presă a primăriei mun. Chişinău, în seara zilei de ieri, 28 iulie, primarul Dorin Chirtoacă a efectuat o vizită la Vadul lui Vodă pentru a inspecta Staţia de pompare a apei. Detalii referitoare la acest subiect nu au fost făcute publice deocamdată.

Sursa: UNIMEDIA

Studenţi europeni, în vizită la primăria Chişinău

Primarul general Dorin Chirtoacă i-a primit pe un grup de tineri, reprezentanţi ai Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE). În cursul întâlnirii, discuţia s-a axat pe situaţia din Republica Moldova, precum şi pe istoria şi realităţile din oraşul Chişinău.

Dorin Chirtoacă a salutat prezenţa studenţilor în capitala R. Moldova, menţionând că asemenea vizite contribuie la promovarea imaginii oraşului nostru în lume. Potrivit primarului general, vizitând Chişinăul cetăţenii altor state îşi pot crea o impresie corectă despre starea lucrurilor de aici.

La rândul lor, reprezentanţii Asociaţiei Studenţilor Europeni au spus că au rămas plăcut surprinşi de oraşul Chişinău, subliniind că se aşteptau să găsească o urbe mai săracă. De asemenea, studenţii aveau să remarce că imaginea ţării nu este cea mai bună în lume, sugerând că pentru a schimba lucrurile, trebuie realizate mai multe acţiuni de promovare a imaginii R. Moldova. Potrivit tinerilor, oamenii din Chişinău sunt foarte prietenoşi, dar necunoaşterea limbii engleze de către locuitorii oraşului este un obstacol în comunicare.

Asociaţia Studenţilor Europeni este una dintre cele mai mari din Europa şi numără circa 15.000 studenţi şi tineri profesionişti din toate domeniile, în peste 241 de oraşe universitare din 40 de ţări europene.

Sursa :
Direcţia Relaţii Publice,
Primăria mun. Chişinău

Un interviu on-line cu VĂCUTZA, cel mai urmărit forumist din Republica Moldova

Deşi Procuratura municipală îl caută în mai multe apartamente din capitală în cadrul unui dosar de urmărire penală, forumistul Vacutza este bine-mersi şi a decis să ofere un interviu Ziarului de gardă. Vacutza declară că este „un simplu muritor”, care „doarme, mănâncă, lucrează şi ascultă muzică”. Consideră că o revoluţie „născută” în Internet nu este posibilă în Republica Moldova. Dacă „nu ar fi fost vacutză”, forumistul şi-ar fi dorit să fie "un gândac de bucătărie” ca să poată infecta mâncarea lui Voronin, Klimenko şi Stepaniuc. UNIMEDIA vă invită să citiţi acest interviu şi o să mai aflaţi ce ar face Vacutza dacă ar fi preşedintele Republicii Moldova.


- De când te tot caută Procuratura, ce faci toată ziua? Cum te descurci?
- Sunt un simplu muritor. Dorm, mănânc, lucrez, ascult muzică. Nu prea bag în seamă faptul că procuratura a declanşat acest circ. Nu ştiu ce scop au în realitate, dar, cu siguranţă, aceste acţiuni ajută enorm la ponegrirea regimului VORonian.

- În «Întâmplări nemaivăzute» scrii că, la 5 iulie 2008, o creatură feroce, zburând, ţi-a violat proprietatea privată. Ce s-a întâmplat de fapt pe 5 iulie? Ce-i cu această întâmplare nemaivăzută? Să aibă frică o vacutza de un gândac de bucătărie?
- Dacă aţi fi văzut dimensiunile acelui gândac, avea 5 cm, v-aţi fi speriat şi voi. De fapt, acea creatură poate fi procuratura, poate fi oricine apt de violarea proprietăţii. Poate fi şi confiscarea calculatorului. Să ai frică de un gândac nu înseamnă neapărat să nu lupţi. (articol complet aici)

Sursa Unimedia

Sistemul educaţional din R. Moldova — „de tip hibrid», cu elemente europene, sovietice şi americane

Procesul de la Bologna a fost adoptat de universităţile din Republica Moldova de aproape trei ani, majoritatea studenţilor şi profesorilor moldoveni nu cunosc nici acum prea multe detalii despre noul sistem de învăţământ.

Experţi în învăţământ remarcă că schimbările efectuate în legislaţie au fost indispensabile doar pentru aderarea la Procesul de la Bologna, dar ajustările sistemice şi cele ce ţin de mecanismele de participare competitivă în cadrul spaţiului educaţional european au fost definitivate insuficient. Printre lacunele înregistrate sunt lipsa descentralizării sistemului, a autonomiei şi guvernării instituţionale, a reformei curriculare, a mobilităţii intensificate etc. Totodată, se observă un format închis şi netransparent în procesul de înfăptuire a armonizării legislative.

Este sesizat nivelul prost a curricumului şi a programei universitare, expansiunea învăţământului superior nu este complimentată de creşterea calităţii studenţilor. În această ordine de idei menţionăm că structura actuală curriculumulară nu este flexibilă şi nu susţine mobilitatea studenţilor.

Potrivit experţilro, sistemul actual de studii şi remunerare a muncii nu oferă suficientă libertate pentru excelenţă şi stimulente pentru competitivitate. În plus, nomenclatorul specialităţilor şi conţinutul catedrelor la ora actuală, chiar la universităţi importante din R. Moldova, este ineficient.

În acest sens, sistemul educaţional din R. Moldova este calificat drept unul „de tip hibrid», cu elemente europene, sovietice şi americane.

Într-un Comunicat de Presă, reprezentanţi ai Tineretului Democrat atrag atenţia asupra faptului că 50-60% dintre studenţi, la înmatriculare, au o pregătire sub nivelul cerinţelor necesare învăţămîntului competitiv. În cadrul instituţiilor de învăţămînt superior, baza tehnico-materială este inadecvată, în special pentru specialităţile nou deschise. Totodată, finanţarea învăţământului şi în domeniul cercetării este cu mult inferioară ţărilor europene.

În comunicat se mai spune că sistemul educaţional autohton, în loc să devină deschis şi flexibil la cerinţele sociale, rămâne în continuare închis, nereceptiv, promovând inechităţi sociale.

Sursa Ziarul de Garda

Elvetienii vor sa desopere Africa de Sud prin Republica Moldova!

Elveţienii vor sa descopere Africa de Sud prin Republica Moldova! Primarul Dorin Chirtoaca este invitat la Expoziţia Internaţionala de Turism din Lugano, ca sa reprezinte Moldavia. In invitatie este specificat ca astfel, elveţienii, vor sa afle mai multe despre destinaţiile turistice ale Africii de Sud!

- Stimate d Primar! Este o mare placere pentru noi sa va scriem din partea Centrului Internaţional de Expoziţii, pentru a va invita sa participati la un eveniment internaţional si de a va promova valorile frumosului stat, a menţionat Dorin Chirtoacă, primar de Chişinău.

Pare a fi o invitaţie obişnuita, doar ca Republica Moldova este numita Moldavia, drept unul dintre punctele de atracţie ale Africii de Sud. In scrisoare este spus ca: «Moldavia este una dintre destinaţiile turistice de vis. În ultimii ani, tot mai mulţi oameni veniţi din toată Elveţia şi din Italia de Nord, solicită în repetate rânduri, să organizăm întruniri ce ar permite să descoperim noi staţiuni de excepţie din Sudul Africii. Pentru a satisface aceste cereri, pentru ediţia 2008 a Expoziţiei Internaţionale de Turism din Lugano, am decis sa rezervam un stand «Frumuseţile Moldaviei», dedicat în întregime ţării dvs.»
Deocamdată, Dorin Chirtoaca nu a spus daca va da curs invitaţiei. Expoziţia va avea loc in oraşul Lugano, la sfarsitul lunii octombrie.

VICTORIA COLESNIC, VITALIE MOISEI PENTRU COTIDIAN

Sursa tv7

Declaraţie comună a misiunilor diplomatice de la Chisinau

Declaraţie Comună despre starea democraţiei şi a libertăţii de exprimare în Republica Moldova

Noi, reprezentanţii Statelor Membre ale Uniunii Europene şi ai Instituţiilor Europene la Chişinău – Delegaţia Comisiei Europene şi Reprezentantul Special al Uniunii Europene, ţinând cont de Raportul cu privire la Implementarea Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană:

Observând că societatea moldovenească a început deja pregătirile pentru alegerile din 2009, considerând că aceste alegeri reprezintă o bună oportunitate pentru Republica Moldova de a realiza un progres decisiv, comprehensiv şi ireversibil în vederea implementării standardelor şi practicilor electorale, declarăm următoarele:

Apelăm la autorităţile Republicii Moldova ca să îmbunătăţească în continuare cadrul legislativ ce reglementează procesul electoral. În perspectiva alegerilor naţionale din 2009, îndemnăm autorităţile să transmită cât mai curind posibil Codul Electoral spre expertizare Consiliului Europei şi OSCE şi să respecte pe deplin recomandările lor, în special în ceea ce priveşte pragul electoral, blocurile electorale şi exercitarea efectivă a dreptului de a fi ales de către toţi cetăţenii. Concordanţa Codului Electoral cu standardele internaţionale nu va face altceva decît să contibuie la sporirea stabilităţii democratice a Republicii Moldova.

Ţinem să subliniem că libertatea de exprimare, pluralismul şi independenţa mass media, cât şi accesul liber la informaţie obiectivă, variată şi echilibrată joacă un rol decisiv pentru alegători în stabilirea preferinţelor lor electorale în baza unei opţiuni documentate.

Cu toate că Republica Moldova a înregistrat progrese veritabile în îmbunătăţirea cadrului legislativ privind libertatea de exprimare, rămânem îngrijoraţi de acţiunile întreprinse de către organele de drept împotriva mass media, a independenţei editoriale a Teleradio Moldova şi a pluralismului în sectorul audiovizual în întreaga ţară.

Atestăm o intensificare a acţiunilor unor organe de stat de hărţuire a diferitor partide politice sau susţinători ai programelor acestora. Astfel de situaţii pot periclita potenţialul mediului pre-electoral pentru desfăşurarea alegerilor legislative în 2009.

Progresul remarcabil în exercitarea libertăţii de exprimare şi în organizarea alegerilor din 2009 în deplină concordanţă cu angajamentele asumate faţă de OSCE, Consiliul Europei şi comunitatea internaţională ar constitui argumente solide pentru intensificarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Suntem dispuşi să conlucrăm cu autorităţile Republicii Moldova în vederea realizării acestor obiective.

Ambasada Austriei
Ambasada Bulgariei
Ambasada Republicii Cehe
Ambasada Republicii Franceze
Ambasada Republicii Federative Germane
Ambasada Republicii Lituania
Ambasada Republicii Polone
Ambasada Romaniei
Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
Delegaţia Comisiei Europene în Republica Moldova
Reprezentatul Special al Uniunii Europene în Moldova

Sursa Ziarul de Garda

Şeful statului cere ca Republica Moldova să aibă un dialog mai bun cu Franţa, preşedinta UE

Ieri a a avut loc şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană, prezidată de şeful statului. În timpul discursului său, Vladimir Voronin s-a referit la graficul autorităţilor moldoveneşti în cadrul dialogului de mai departe cu Uniunea Europeană în problema noului acord. Printre marile nemulţumiri ale preşedintelui a fost faptul că autorităţilor moldoveneşti au un dialog insuficient cu Republica Franceză, care deţine preşedinţia în cadrul UE. De asemenea, refrindu-se la problemele sensibile pe care le abordează reprezentanţii Uniunii Europene în Moldova, cum ar fi cele ale libertăţii mass-media, sau cele ale asigurării financiare a raioanelor în care la putere se află opoziţia, Voronin a afirmat marea problemă este că aceştia se informează doar din presa de opoziţie.

Şeful statului a menţionat că de la 26-27 mai, relaţiile Moldovei cu Uniunea Europeană au atins un nivel calitativ nou. Moldova a devenit a doua ţară (după Ucraina), cu care Uniunea Europeană a hotărît să purceadă la elaborarea unui acord de tip nou. În iunie, acestui grup i s-a alăturat şi Rusia. Comisia Europeană şi-a elaborat deja viziunea asupra conţinutului acordului său cu Moldova şi asupra viitoarei foi de parcurs. Pe 23 iunie acest lucru a fost discutat în cadrul grupului de lucru COEST.

Comisia intenţionează să elaboreze textul mandatului Uniunii Europene pentru negocierile cu Moldova şi să-l transmită ţărilor spre discutare pînă la sfîrşitul anului 2008. Totodată, Comisia consideră că mandatul va fi aprobat după alegerile din Moldova, acest lucru fiind condiţionat de caracterul democratic al desfăşurării lor. În context şeful statului a precizat că nu este vorba de începerea negocierilor asupra noului acord, ci doar de timpul cînd va fi aprobat mandatul.

Preşedintele a accentuat că scopul Moldovei este de a urgenta acest proces. Adică, de a face în aşa fel ca mandatul pentru negocieri să fie aprobat pînă la alegeri. Şi nu este vorba ca, în urma acestei decizii, să obţinem anumite dividende politice pe plan intern. Este vorba ca, în timpul campaniei electorale, care la acel moment va atinge apogeul său, nimeni să nu fie tentat să pună la îndoială însăşi opţiunea europeană a Moldovei, să speculeze pe această temă în cadrul polemicilor preelectorale. „Pentru întreaga ţară, pentru majoritatea partidelor politice ar fi un semnal foarte bun, ar fi o realizare comună a noastră. Evident, pentru atingerea acestui scop va trebui ca noi toţi să convingem Uniunea Europeană de necesitatea adoptării unei asemenea decizii, adică de necesitatea aprobării mandatului pentru desfăşurarea negocierilor cu Moldova”, a spus Vladimir Voronin.

În acest context, Preşedintele a apreciat drept absolut insuficient dialogul autorităţilor moldoveneşti cu Republica Franceză. „Prestigiul Franţei în Uniunea Europeană este atît de mare, încît, fără un dialog politic intens cu această ţară, cu Germania, Italia, alte ţări membre ale UE, în general este greu să vorbim despre procesul de integrare europeană. Iar dialogul nostru, suma eforturilor depuse, numărul şi calitatea proiectelor şi a acţiunilor comune e sub orice critică. Şi aceasta în condiţiile în care Moldova are calitatea de membru al Francofoniei, iar în Moldova îşi desfăşoară activitatea investitori francezi serioşi („Orange”, „Lafarge”)”. Vladimir Voronin a subliniat rolul decisiv al Franţei pentru Moldova atît la etapa stabilirii mandatului, cît şi după demararea negocierilor. (articol complet aici)

Sursa UNIMEDIA

Republica Moldova - brandul sărăciei

Potrivit calculelor efectuate de Veaceslav Ioniţă, expert la IDIS „Viitorul”, 15 la sută din cetăţenii R. Moldova sunt bogaţi, 20 de procente formează clasa medie, iar restul populaţiei o duce prost şi foarte prost. Criteriul după care a fost făcută această clasificare este puterea de cumpărare a persoanelor. Dacă cei bogaţi cumpără fără să-i intereseze preţurile, iar clasa de mijloc cheltuieşte numai 25 la sută din salariu pentru produsele alimentare, cei săraci abia de leagă tei de curmei să existe.

Amanunte pe Jurnal TV

Pierre Andrieu, Ambasadorul Republicii Franceze la Chişinău:

„În domeniile dificile, efortul trebuie să fie mai mare…”

Astăzi poporul francez serbează cea de-a 219-a aniversare de la căderea Bastiliei - eveniment care, la 14 iulie 1789, a pus începutul unei noi epoci în istoria modernă a Franţei. Este Ziua Naţională a unuia dintre cele mai puternice state europene care, de la 1 iulie 2008, este şi preşedinte al Uniunii Europene, preluând mandatul de şase luni de la Slovenia. Şi în aceste condiţii, Parisul îşi reiterează susţinerea pentru atât de tânăra - în comparaţie cu multiseculara istorie a hexagonului - Republica Moldova, amintindu-ne: „Franţa este prietenul vostru…”.

Sorina Ştefârţă

Retragerea Irlandei nu este o soluţie

- Domnule Ambasador, aş vrea să încep cu o întrebare oarecum delicată. Acum o lună, la 13 iunie, irlandezii au spus un „nu” hotărât Tratatului de la Lisabona, care venea să înlocuiască ceea ce s-a numit Constituţia Europeană, „îngropată” acum doi ani de un alt „nu” hotărât spus, la o distanţă de doar câteva zile, de olandezi şi francezi. Ce e de făcut în această situaţie?

- Asta e democraţia. Este opţiunea exprimată de poporul irlandez - în tot cazul, de o majoritate de circa 54 la sută a acestuia - care, probabil, consideră că respectivul tratat nu-i reprezintă interesele şi năzuinţele. Vox populi, vox Dei, au spus anticii… Desigur, am putea să justificăm acest „nu” prin lipsa de comunicare suficientă, de informare completă şi concludentă sau de explicaţii detaliate pe care guvernul irlandez ar fi trebuit să le aducă cetăţenilor săi cu privire la acest tratat care - deşi e simplificat - are totuşi 300 de pagini. Dar trebuie să recunoaştem, totodată, că aceste probleme sunt valabile pentru toate guvernele europene şi că, dacă s-ar recurge la noi referendumuri, ne-am putea confrunta şi cu noi voturi negative.

- Totuşi, în săptămânile ce au trecut de la referendum, mai multe voci europene au afirmat că Irlanda ar fi fost cea mai puţin motivată să spună acest „nu” pentru noul proiect al UE. Unul dintre foştii premieri danezi a lansat chiar ideea că Irlanda ar trebui să se retragă din UE…

- Toată lumea ştie că reuşita economiei irlandeze din ultimii ani se datorează, înainte de toate, faptului că această ţară a aderat la UE, beneficiind de avantajele şi ajutorul financiar oferit de Comunitatea Europeană. Cu toate acestea, opinia daneză nu e decât o… opinie şi nu cred că retragerea Irlandei ar fi o soluţie pentru restul UE. Să nu uităm, totodată, că tocmai Danemarca face uz de o serie de derogări de la regulile UE, cum ar fi moneda naţională, bunăoară…

- Când, acum un an şi jumătate, Germania preluase preşedinţia UE, una dintre priorităţile anunţate a fost găsirea unei soluţii pentru criza constituţională de atunci. La final de mandat, Angela Merkel a oferit soluţia de consens, sub forma Tratatului de la Lisabona. Ar putea Franţa să-şi propună, în aceeaşi manieră, soluţionarea „crizei de Tratat” ca prioritate?

- Mai întâi, vreau să menţionez că, aşa cum la Chişinău nu există reprezentanţa diplomatică a Sloveniei, noi am asigurat şi preşedinţia slovenă aici… Nu ştiu dacă soluţionarea acestei crize va fi o prioritate, cu siguranţă însă va fi un dosar căruia preşedinţia franceză îi va acorda extrem de multă atenţie. Preşedintele Nicolas Sarkozy a avut deja un discurs în acest sens la Bruxelles, el intenţionează să întreprindă o vizită în Irlanda. Oricum, Consiliul European şi-a luat patru luni pentru reflecţie, după care va decide cum se va proceda. Eu sunt convins că soluţiile vor fi găsite, dar desigur că evenimentele se vor derula cu o oarecare întârziere ca urmare a votului irlandez.

Clima, energia şi migraţia

- Ce alte dosare vor mai constitui „teme fierbinţi” pentru preşedinţia franceză a UE?

- Sunt câteva. Este vorba, înainte de toate, de problemele climaterice şi ale protecţiei mediului, cele ce ţin de energie şi controlul migraţiei, precum şi chestiuni referitoare la apărare.

- Pentru ţara dvs., anul care s-a scurs a fost marcat de mariajul preşedintelui Sarkozy. Există însă, cu certitudine, şi alte elemente care constituie imaginea Franţei de astăzi. Care sunt ele?

- Este adevărat că presa atât franceză, cât şi cea internaţională, a excelat şi chiar exagerat pe alocuri în reflectarea acestui subiect. Preşedintele Republicii Franceze are dreptul să fie om şi dreptul de a fi fericit.( articol complet aici)

Sursa TIMPUL

Cetăţenii Republicii Moldova pot tranzita Romania fara vize, dar cu conditii

Foto: www.presa-zilei.ro

Romania asigura, incepind cu 11 iulie 2008, libertatea tranzitului pe teritoriul ei a cetatenilor din Republica Moldova care dispun de viza Shengen sau au drept de sedere in spatiul Uniunii Europene. Astfel, Bucurestiul va permite cetatenilor moldoveni sa tranziteze pe o perioada de 5 zile teritoriul sau fara a mai avea nevoie de viza romaneasca. Totuşi doritorii de a tranzita teritoriul statului vecin trebuie să îndeplinească anumite condiţii. România va recunoaşte unilateral anumite documente ca fiind echivalente cu vizele naţionale în cazul tranzitului teritoriului naţional de către cetăţenii statelor terţe supuşi obligaţiei de a deţine viză.

Astfel, pot tranzita România, într-o perioadă care nu depăşeşte 5 zile, fără a obţine în prealabil o viză română de tranzit, cei care:

1. sunt titulari ai unuia dintre următoarele vize şi documente eliberate de statele membre ale Uniunii Europene care aplică integral acquis-ul Schengen - Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia, Suedia, Ungaria -, precum şi de Danemarca, Islanda, Norvegia:

• o "viză uniformă" (Schengen) (menţionată la articolul 10 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen);

• o "viză de lungă şedere" (menţionată la articolul 18 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen);

• un "permis de şedere", inclus în anexa IV la Instrucţiunile Consulare Comune.

2. posedă o viză de scurtă şedere, o viză de lungă şedere sau un permis de şedere valabile eliberate de Bulgaria (conform anexei la Decizia 582/ 2008) şi Cipru (conform anexei la Decizia 895/ 2006);

3. posedă un permis de şedere valabil eliberat de Elveţia şi Liechtenstein (conform anexei la Decizia nr. 896/ 2006/ CE).

Ministerul Afacerilor Externe atrage atenţia asupra următoarelor aspecte:

• durata de valabilitate a vizelor şi documentelor menţionate trebuie să acopere durata tranzitului;

• chiar dacă sunt scutiţi de obligaţia obţinerii vizei române de tranzit, cetăţenii în cauză trebuie să deţină un document de identitate valabil de trecere a frontierei, precum şi documente justificative ale scopului şi condiţiilor de călătorie şi să facă dovada că posedă suficiente mijloace de subzistenţă pe perioada tranzitului (condiţii de intrare stabilite la articolul 5 (1) din Regulamentul 562/ 2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 – Codul Frontierelor Schengen);

Ministerul român de externe atenţionează că poate fi refuzată intrarea cetăţenilor statelor terţe ale căror nume figurează pe listele naţionale de alerte ori care constituie o ameninţare la adresa securităţii naţionale, ordinii publice sau relaţiilor internaţionale.

Amintim că decizia de a anula vizele de tranzitare a României de către cetăţenii Republicii Moldova a fost anuntata de ministrul de Externe, Lazar Comanescu in cadrul ultimei sale vizite la Chisinau.

Sursa: UNIMEDIA

Bâcul - un copil izolat şi încăpăţânat

„Bâcul e personajul izolat şi ignorat de toţi, care îşi construieşte singur lumea sa sălbatică. Chiar de la prima atingere, el se revoltă, se opune, îţi creează numai probleme. Am avut o sumedenie de necazuri din cauza lui - fiecare metru mi s-a dat cu greu. Bâcul e un copil încăpăţânat, căruia nu i s-a acordat atenţia cuvenită la vârsta respectivă şi el, formându-se din capul lui, acum se încăpăţânează. Cu toate acestea, el mi-a trezit mult respect, fiindcă e cartea de vizită a capitalei RM, aşa cum sunt râurile Sena - în capitala Franţei sau Moscova - în cea a Rusiei”.

Pavel Păduraru

Aşa caracterizează Bâcul artistul Ghenadie Popescu, care de joia trecută până marţi a parcurs râul în lungime, mergând pe jos, prin apă, şi târâind din urmă o luntre din poliester. Popescu n-a putut să-şi înceapă drumul din satul Temeleuţi, Călăraşi, cum îşi programase iniţial, deoarece de aici până în s. Bucovăţ, Bâcul e secat şi plin de stufăriş. Luni, Ghenadie, însoţit de biologul Vlad Postolachi, care îl filmează de pe mal, au ajuns la Chişinău, urmând să-şi continue calea până în s. Gura Bâcului, r-l Anenii Noi, unde râul se varsă în Nistru. Ajungând însă la gara Revaca, artistul n-a mai rezistat fizic şi s-a oprit.

„Omul-torbă” nu poate fi oprit…

În Bâc, Ghenadie Popescu a purtat pălăria şi tradiţionalul său costum de poliester, fiind încălţat în cizme pescăreşti, iar în barcă a avut un sac din acelaşi material, în care păstra nuci, brânză şi slănină. Artistul şi-a cusut hainele respective anul trecut şi de atunci, când se îmbracă în ele, susţine că se transformă în „omul-torbă”, care reprezintă poporul. Iată cum ne explică Ghenadie mersul prin Bâc:

„Omul-torbă” se bagă oriunde. Dacă el vrea să vadă Bâcul pe viu, nimeni nu-l va putea opri să-şi ia torba, să coboare în apă şi să cotrobăiască prin nămol. Pe Bâc, „omul-torbă” a depus un efort nebun, dar absolut inutil. El ştia din start că nu va câştiga nimic, că nimeni nu-l va lua în seamă, că problema curăţării şi amenajării Bâcului este irealizabilă în condiţiile în care trăieşte, totuşi, nimic nu poate fi un obstacol pentru el. Cu ochii închişi, „omul-torbă” merge înainte”.

„Ce-i asta, măi?!”

Reacţiile la vederea „omului-torbă” în Bâc au fost diferite. Un tractorist din Străşeni, observându-l, a început să strige uluit: „Măi! Ce-i asta, măi?!”. O bătrână din Chişinău şi-a făcut semnul crucii şi a rupt-o de fugă de-i sfârâiau sandalele. Nişte copii l-au rugat să le permită să se joace cu „barca” şi „omul-torbă” a fost nevoit să le explice că aceasta nu e o jucărie, ci e transportul său. Iar un bărbat din capitală l-a rugat să-i vândă barca pentru băieţelul său. Un bătrân din Ungheni s-a oprit pe mal şi a început să le recite o poezie despre Bâc. Altul, din Străşeni, a vrut să ia apă din râu, dar când l-a văzut pe „omul-torbă”, a tresărit, exclamând: „Vai, Dumnezeule, ce debil!”.

„Am văzut faţa R. Moldova”

De la bun început, Popescu şi-a dat seama că va avea o călătorie dificilă, dar aceasta s-a dovedit a fi infernală. „Ne-am pornit doi şmecheri de la oraş şi unul se gândea că se va plimba pe mal cu camera în mână, iar altul - că va trage lejer o bărcuţă prin apă. N-a fost nici pe departe aşa... În prima zi am mers printr-o băltoacă blocată la un moment dat de papură. Fiindcă trebuia să merg numai prin râu, rupeam sau culcam crengile din faţa mea, mă împiedicam de gunoaie şi sticle, călcam printre şerpi şi broaşte. Pe alocuri era doar nămol - simţeam că mă scufund şi mă ţineam disperat de stufăriş. Mă aplecam pe sub ramurile copacilor, iar când îmi apăreau în cale baraje din crengi - destul de multe -, săream peste ele şi ridicam după mine barca de vreo 30 de kg. Am sărit şi de pe o cascadă, împreună cu barca. Cele mai triste erau locurile în care râul era sec şi nu aveam altă ieşire decât să târâi barca în spate. În plus, atâta murdărie ca în Bâc n-am mai văzut nicăieri. Şi atunci mi s-a luminat în faţă şi am înţeles că nebunia lipsită de sens prin care trec e ceva familiar pentru toţi cetăţenii RM şi că faţa Bâcului este faţa R. Moldova”, ne povesteşte artistul. (articol complet aici)

Sursa TIMPUL

(video) 6 iulie 1949 - cea mai neagră zi din istoria neamului

Ieri, în întreaga republiă a fost comemorată cea de-a 59-a aniversare de la deportarea de către sovietici a intelectualităţii şi a celor mai buni gospodari moldoveni. Un miting de doliu, la care au participat sute de oameni, a avut loc şi la stana de piatră din faţa Gării feroviare din Chişinău, unde urmează a fi înălţat un monument în memoria victimelor represiunilor staliniste. Moderată de Valentina Sturza, preşedinta Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici din R. Moldova, manifestarea a început cu un minut de reculegere şi depunere de flori, după care preotul Ioan, parohul Bisericii Tuturor Sfinţilor, lăcaş care urmează a fi înălţat în memoria deportaţilor, a săvârşit un parastas.

La mitingul de doliu au vorbit mai mulţi foşti deportaţi. Ei au amintit, între altele, că, în timpul regimului sovietic, peste 900 mii de basarabeni şi-au găsit moartea în siberii de gheaţă, un milion de cetăţeni au fost exterminaţi, iar peste 800 mii s-au refugiat peste Prut. În aceeaşi perioadă, au spus vorbitorii, în R. Moldova au fost aduşi un milion trei sute mii de străini, care au fost asiguraţi cu locuinţe şi cu locuri de muncă.

Vă invităm să urmăriţi un reportaj la acest subiect, realizat de Pro TV Chişinău:

Valerian Revenco, fost deportat, care a recitat „Balada celor deportaţi” de Grigore Vieru, a menţionat că preşedintele Voronin n-are respect faţă de acest popor. „Noi, foştii deportaţi, suntem un balast pentru ei. Această stană de piatră va sta mult şi bine, cât comuniştii vor fi la putere. Ei nu vor să înalţe un monument jertfelor stalinismului, ci edifică în continuare monumente în memoria satrapilor bolşevici”, a mai spus el. La rândul ei, Raisa Panceha a specificat că, în secolul trecut, comuniştii au făcut 80 milioane de jertfe omeneşti. „Politica lor de genocid o continuă comuniştii de azi, prin alte forme…”, a spus ea....

Sursa UNIMEDIA

A scăzut numărul tinerilor angajaţi în câmpul muncii

Doar a treia parte din tinerii absolvenţi se angajează la serviciu imediat după finalizarea studiilor şi doar 4% din toţi tinerii angajaţi rezistă condiţiilor angajatorului mai mult de 5 ani. Cei mai mulţi dintre ei lucrează în comerţ, sfera serviciilor şi industrie, iar cei mai puţini în sport, constată cel mai recent studiu asupra situaţiei tinerilor pe piaţa muncii, transmite Info-Prim Neo. Unul dintre autorul studiului, doctorul în economie, conferenţiarul Dorin Vaculovschi a declarat că numărul tinerilor angajaţi în câmpul muncii a scăzut în ultimii ani, iar rata şomajului la această categorie de populaţie a înregistrat o creştere.

Aproape jumătate (40,9% ) dintre cei care au plecat de la angajator au făcut acest lucru pentru că nu erau mulţumiţi de salariul oferit, salariul unui tânăr angajat variind, de cele mai multe ori, între 1 mie şi 2 mii de lei, mai rar peste 2 mii. Salariul mic îi determină pe o treime din tineri să nu lucreze pe specialitate, se arată în raport.

Persoanele ce acceptă un post de muncă care nu corespunde calificării obţinute spun că în Molodva este imposibil să te angajezi pe specialitate (33%). Totodată, 70 la sută din tinerii participanţi la realizarea studiului declară că nu le sunt utile cunoştinţele acumulate pe parcursul anilor de învăţămînt, iar a patra parte constată că angajatorii cer mai multe cunoştinţe profesionale decât cele luate din facultate.

Jumătate din cei care au o activitate pe cont propriu spun că o fac din dorinţa de a obţine un venit mai mare. Tot ei spun că au şi simţit asta pe propria piele, venitul lor depăşind cu mult salariile oferite pentru o eventuală angajare. Cei mai mulţi dintre antreprenorii individuali spun că au activităţi periodice peste hotare (38,8%) sau prestează diferite servicii (24,2%).

Deşi au fost ajutaţi financiar de părinţi (55,5%), banii a 40 din 100 de persoane iniţiatoare a propriei afaceri provin din remitenţele din străinătate. Societatea coruptă în care trăim şi obstacolele din partea administraţiei publice locale sunt două dintre cauzele care împiedică buna dezvoltare a tinerilor lansaţi în afaceri. Marea majoritate din tinerii chestionaţi (76,5%) spun că i-a motivat să se lanseze în propria afacere „dorinţa de a lucra pentru sine”.

Studiul constată că există şi tineri care nu doresc să se angajeze în câmpul muncii. Aceasta, arată raportul, deoarece ei vor să plece peste hotare să muncească (48%) sau aşteaptă salarii mai mari (45,7%).

Pe de altă parte, angajatorii par să facă tot posibilul pentru a angaja tineri în organizaţiile pe care le conduc. Mulţi din ei, spun autorii studiului, dau prioritate la angajare tinerilor până în 30 de ani, iar în caz de necesitate, vor concedia persoane mai în vârstă. Jumătate dintre angajatori spun că sunt mulţumiţi de serviciile tinerilor specialişti. Totuşi, aproape 60% din patroni consideră că tinerii au cunoştinţe teoretice, dar nu stau prea bine la abilităţile practice. (articol complet aici )

Sursa UNIMEDIA

Basarabeni şi ziare despre Basarabia la Paris (1919-1920)

Este mai puţin cunoscut faptul că, în anii 1919-1920, în capitala Franţei - unde, după terminarea Primului Război Mondial, îşi desfăşura lucrările Conferinţa de pace a Marilor Puteri învingătoare - au apărut şi câteva ziare dedicate Basarabiei ce au contribuit foarte mult la crearea imaginii despre provincia dintre Prut şi Nistru în Europa. Este vorba, înainte de toate, de ziarul La Bessarabie. Bulletin du Bureau de presse bessarabien, editat la Paris, în limba franceză, evident, de la 10 decembrie 1919 până la 30 aprilie 1920.

Din cauza mai multor greutăţi, el a apărut neregulat, în schimb - sub îngrijirea unui adevărat prieten al românilor, în special al basarabenilor, J. Charpentier. Colaboratori activi ai ziarului în cauză au fost membrii delegaţiei basarabene sosite la Paris, pe lângă delegaţia oficială română, în legătură cu desfăşurarea lucrărilor Conferinţei de pace: Ion Pelivan, Sergiu Cujbă, Ion Codreanu şi Gheorghe Năstase. Aceştia au tipărit în paginile lui numeroase materiale în care demonstrau legitimitatea Unirii, la 27 martie/9 aprilie 1918, a Basarabiei cu România. Or, în cadrul forului respectiv, Marile Puteri învingătoare (Franţa, Anglia, SUA, Italia, Japonia etc.) urmau să ia în discuţie, după cum se ştie, multiplele probleme legate de sfârşitul Primului Război Mondial, de consecinţele şi rezultatele lui, printre care figura şi chestiunea Unirii Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România. De aceea, propagarea printre participanţii la conferinţă şi, în genere, pentru opinia publică europeană, a adevărului despre mult pătimitul ţinut basarabean constituia, la acel moment, o sarcină extrem de importantă. Un mare rol în realizarea ei, incontestabil, l-a jucat şi gazeta La Bessarabie. Bulletin du Bureau de presse bessarabien. Anume astfel au putut fi contracarate o serie de acţiuni murdare ale unor susţinători aprigi ai intereselor ruseşti în Basarabia (A. Krupenski, A. Schmidt ş.a.), sosiţi atunci la Paris special cu acest scop.

Este semnificativ că, de la 18 martie 1920, în subtitlul ziarului, cuvântul bessarabien a fost înlocuit cu termenul roumain.

În aceeaşi ordine de idei, e de menţionat că în intervalul de timp 10 decembrie 1919 - 4 februarie 1920, tot la Paris, a apărut şi o ediţie în limba engleză a respectivei publicaţii Bessarabia. Issued by the Bessarabian Press Bureau, care, de asemenea, şi-a adus contribuţia la propagarea adevărului despre Basarabia în rândurile opiniei publice europene, tipărind, ca şi ediţia în limba franceză, materiale dintre cele mai diverse despre semnificaţia Unirii ţinutului, la 27 martie/9 aprilie 1918, cu Patria istorică.

În sfârşit, ţinem să subliniem că în primăvara anului 1920, în acelaşi Paris, a apărut şi un ziar în limba română despre Basarabia, intitulat sugestiv Imaginea Basarabiei. S-a editat lunar, cu un bogat material documentar şi ilustrativ privind istoria provinciei, istoria poporului român în ansamblu. Era destinat, evident, românilor, inclusiv celor originari din provincia de la răsărit de Prut, stabiliţi acolo în urma primei conflagraţii mondiale.

E clar că, fără ajutorul unor importante personalităţi franceze, cum ar fi redutabilul istoric şi geograf Emmaniuele de Martonne, jurnalistul J. Charpentier etc., ziarele despre care am vorbit mai sus nicicum n-ar fi putut apărea în capitala Franţei în perioada analizată. De altfel, ca şi cele câteva broşuri în limba franceză semnate de Ion Pelivan: L’Union de la Bessarabie ŕ la mčre patrie - la Roumanie (Paris, 1919), Les droits des Roumains sur la Bessarabie au point de vue historique, ethnique et de l’ autodétermination (Paris, 1920), La Bessarabie sous le régime russe. 1812-1918 (Paris, 1919), L’etat économique de la Bessarabie (Paris, 1920) etc.

După cum se ştie, însuşi profesorul Emmaniuele de Martonne, ajutându-i pe basarabeni, a editat atunci la Paris, în limbile franceză şi engleză, o serie de lucrări extrem de interesante despre Basarabia: Choses vues en Bessarabie (Paris, 1919), What I have seen in Bessarabia (Paris, 1919), Questions européennes: la Bessarabie (Paris, 1919) etc. Din fericire, aceste lucrări mai pot fi găsite în unele biblioteci din Chişinău şi cei interesaţi au posibilitatea să le lectureze, ca să tragă concluziile de rigoare.

Valeriu Popovschi,

dr. în istorie, conferenţiar cercetător,

pentru TIMPUL

SIS-ul intimidează tinerii ce doresc să-şi facă studiile în România

Recent, „Moldova Suverană” publică articolul „Studenţii din Republica Moldova - o pradă uşoară pentru serviciile secrete din România” care nu este altceva decât o încercare deschisă a autorităţilor comuniste de a intimida părinţii care-şi trimit copiii la studii în România. El apare tocmai acum, în perioada când are loc depunerea dosarelor pentru înscrierea la studii în România şi se vrea un factor de presiune psihologică, de descurajare a părinţilor care doresc să-şi trimită odraslele la studii în „ţara vecină”.

Vom sublinia că acest tip de presiuni demonstrează o dată în plus că SIS-ul lui Reşetnikov activează după tiparele fostului KGB, tipare şi practici care nu au fost abandonate nici în alte republici ex-sovietice cu lideri autoritari de teapa lui Voronin. Aceste acţiuni sunt o copie fidelă a acţiunilor KGB-ului lui Lukaşenko îndreptate împotriva studenţilor belaruşi care îşi fac studiile în Polonia în cadrul programului polonez de studii Kalinowski. În iulie 2007, Aleksandr Milinkevici, liderul mişcării de opoziţie Pentru libertate din Belarus, i-a solicitat lui S. Suharenka, şeful KGB-ului belarus, să înceteze presiunile asupra studenţilor belaruşi plecaţi la studii în Polonia. Într-o scrisoare publică Milinkevici arăta: „Ofiţeri ai Comitetului [KGB] invită studenţii care participă la Programul Kalinowski la întâlniri în apartamente conspirative, îi întâlnesc în gările de tren la întoarcerea acestora de la studii în vacanţă, vizitează studenţii şi părinţii acasă şi la locul de muncă. Ofiţerii KGB deseori încearcă să-i determine pe participanţii la Programul Kalinowski să colaboreze cu ei” (AP „Belapan”, Minsk, în l. rusă , 16 iulie 2007).

KGB-ul lui Lukaşen-ko prin presiuni asupra studenţilor plecaţi la studii în Polonia speră să-i înfricoşeze pe tinerii din Belarus să nu se mai înscrie la studii peste hotare. (Lukaşenko se teme că aceştia vor gusta din fructul democraţiei.) SIS-ul lui Reşetnikov, menţionând în falsul său numele a zeci de studenţi moldoveni care-şi fac studiile la diferite instituţii de învăţământ din România, urmăreşte scopul de a înfricoşa tinerii, dar şi părinţii, să nu-şi mai trimită copiii la studii în România. Mai mult, Reşetnikov vrea să creeze impresia că SIS-ul, la fel ca şi KGB sovietic, este atotştiutor, să sugereze că studenţii menţionaţi în articol nu mai au un viitor în R. Moldova, ei doar au fost „racolaţi de fraţi”. Autorii falsului din „MS” nu sunt deranjaţi de faptul că mulţi tineri din Moldova pleacă la studii în Rusia, Ucraina, Bulgaria, că însuşi Voronin şi cea mai mare parte a miniştrilor moldoveni şi-au făcut studiile la Moscova, ci doar de faptul că Vlad Filat şi „actualul primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă” şi-au făcut studiile în România. Se inoculează astfel ideea că orişice persoană cu studii în România este un duşman al statalităţii Moldovei, un spion român.

Moldova mişună de spioni ruşi, dar SIS-ul luptă cu adolescenţii

Pentru autorul aces-tor rânduri este comic să vadă cum Reşetnikov şi SIS-ul său luptă cu adolescenţii care-şi postează opiniile pe internet, şi trec cu vederea adevăratele pericole la adresa securităţii R. Moldova. În cadrul unei şedinţe a Consiliului de securitate al Ucrainei, din 21 martie a.c., preşedintele ucrainean Iuşcenko, printre altele, a declarat: „Chestiunile unităţii naţionale a Ucrainei, politica ei lingvistică, integritatea teritorială, dezvoltarea intelectuală şi culturală a ţării - toate astea sunt afectate de expansiunea informaţională. Oamenii în regiunile de frontieră aşa cum sunt cele din estul Ucrainei, Crimeea, Odesa, Transcarpatia, Volyn şi Lvov ascultă şi privesc mai degrabă mass-media străine decât pe cea ucraineană. Această situaţie trebuie schimbată în mod fundamental pentru a proteja securitatea naţională a Ucrainei şi spaţiul ei informaţional. (ICTV TV, Kiev, în l. ucr., 1045 gmt, 21 martie 2008).

Situaţia în Moldova nu este cu nimic mai bună decât în Ucraina la acest capitol. Spaţiul informaţional în RM este dominat de mass-media ruse, iar ca urmare preşedintele rus V. Putin este personajul în care cetăţenii R. Moldova au cea mai mare încredere. Această situaţie însă pe Voronin şi SIS-ul său nu-i deranjează. Oare nu pentru că SIS-ul şi Voronin continuă să slujească „Patria” pe care o proslăvesc anual în zilele de 9 mai şi 22 iunie? (articol complet aici)

Andrei Dogaru pentru Timpul

504 ani de la moartea lui Stefan cel Mare si Sfint

Dorin Chirtoacă: „Ştefan cel Mare se află astăzi în UE, spre deosebire de noi care, din păcate, deocamdată suntem puţin în afara UE
02 Iulie 2008, 12:54
Afişări: 280
Foto: www.info-prim.md
Reprezentanţii primăriei în frunte cu primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, şi câţiva scriitori au depus, în dimineaţa zilei de astăzi, flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu ocazia împlinirii a 504 ani de la moartea Voievodului. Evenimentul a început cu două cântece („La moartea lui Ştefan Vodă" şi „Când era să moară Ştefan") interpretate de ansamblul folcloric "Plăieşii" condus de Nicolae Gribincea. Au urmat apoi declaraţii ale oficialilor, scriitorilor, poeţilor. „Noi suntem cei care trebuie să preluăm sabia de la Ştefan cel Mare”, a fost de părere Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova.

„Indiferent de poziţia pe care o ocupăm, sau convingerea politică pe care o avem, slavă Domnului, Ştefan cel Mare e omagiat de către toţi în RM şi aici nu există contradicţie. Ceea ce este un lucru pozitiv pentru noi este faptul că Ştefan cel Mare a construit o bună parte din istoria noastră. Sunt convins că anume cu ajutorul lui Ştefan cel Mare vom construi şi o bună parte din viitorul nostru, din viitorul nostru european, pentru că Ştefan cel Mare se află astăzi în UE, iar noi din păcate suntem puţin în afara UE. Cu gândul la el trebuie să facem ca şi sufletul lui să fie împăcat şi ca toate cetăţile sale să fie într-un singur hotar şi să nu fie despărţite de mai multe. Acesta a fost visul lui şi noi trebuie să-l ducem la bun sfârşit", a menţionat primarul capitalei, Dorin Chirtoacă.

La întrebarea de ce sunt atât de puţin funcţionari la eveniment, Dorin Chirtoacă a răspuns: "Dacă ar fi venit toţi functionarii ar fi paralizat activitatea administraţiei, este vorba despre şefii de subdiviziuni, viceprimari, pretori din locălităţile din componenţa municipiului şi persoane din aparatul primăriei, şefi de secţii. Acesta este formatul care de obicei merge la esemenea evenimente. Ar fi bine dacă până deseară şi ceilalţi demnitari ar face acest gest”, a mai adăugat edilul capitalei.

"Mari sunt şi rare aceste momente când o ţară mică ajunge la dimensiunea şi importanţa celor mai importante state ale Europei acelei vremi. Aşa era principatul românesc pe timpul lui Ştefan cel Mare. O ţară respectată, o ţară demnă, un neam care s-a înălţat din lanţul istoriei şi a lăsat urme neşterse în timp", a menţionat poetul Valeriu Matei prezent la manifestaţie.

Scriitorul Arcadie Suceveanu a menţionat că: „Ştefan cel Mare a devenit marele simbol tutelar al întregii românităţi, noi ar trebui să răzăluim de pe imaginea lui Ştefan cel Mare conotaţia de simbol al separatismului şi al moldovenismului primitiv şi să îi conferim adevărata conotaţie – cea de simbol al întregii românităţi."

UNIMEDIA menţionează că astăzi Uniunea Scriitorilor va lansa revista „Viaţa Basarabiei".

Sursa: UNIMEDIA