Pierre Andrieu, Ambasadorul Republicii Franceze la Chişinău:

„În domeniile dificile, efortul trebuie să fie mai mare…”

Astăzi poporul francez serbează cea de-a 219-a aniversare de la căderea Bastiliei - eveniment care, la 14 iulie 1789, a pus începutul unei noi epoci în istoria modernă a Franţei. Este Ziua Naţională a unuia dintre cele mai puternice state europene care, de la 1 iulie 2008, este şi preşedinte al Uniunii Europene, preluând mandatul de şase luni de la Slovenia. Şi în aceste condiţii, Parisul îşi reiterează susţinerea pentru atât de tânăra - în comparaţie cu multiseculara istorie a hexagonului - Republica Moldova, amintindu-ne: „Franţa este prietenul vostru…”.

Sorina Ştefârţă

Retragerea Irlandei nu este o soluţie

- Domnule Ambasador, aş vrea să încep cu o întrebare oarecum delicată. Acum o lună, la 13 iunie, irlandezii au spus un „nu” hotărât Tratatului de la Lisabona, care venea să înlocuiască ceea ce s-a numit Constituţia Europeană, „îngropată” acum doi ani de un alt „nu” hotărât spus, la o distanţă de doar câteva zile, de olandezi şi francezi. Ce e de făcut în această situaţie?

- Asta e democraţia. Este opţiunea exprimată de poporul irlandez - în tot cazul, de o majoritate de circa 54 la sută a acestuia - care, probabil, consideră că respectivul tratat nu-i reprezintă interesele şi năzuinţele. Vox populi, vox Dei, au spus anticii… Desigur, am putea să justificăm acest „nu” prin lipsa de comunicare suficientă, de informare completă şi concludentă sau de explicaţii detaliate pe care guvernul irlandez ar fi trebuit să le aducă cetăţenilor săi cu privire la acest tratat care - deşi e simplificat - are totuşi 300 de pagini. Dar trebuie să recunoaştem, totodată, că aceste probleme sunt valabile pentru toate guvernele europene şi că, dacă s-ar recurge la noi referendumuri, ne-am putea confrunta şi cu noi voturi negative.

- Totuşi, în săptămânile ce au trecut de la referendum, mai multe voci europene au afirmat că Irlanda ar fi fost cea mai puţin motivată să spună acest „nu” pentru noul proiect al UE. Unul dintre foştii premieri danezi a lansat chiar ideea că Irlanda ar trebui să se retragă din UE…

- Toată lumea ştie că reuşita economiei irlandeze din ultimii ani se datorează, înainte de toate, faptului că această ţară a aderat la UE, beneficiind de avantajele şi ajutorul financiar oferit de Comunitatea Europeană. Cu toate acestea, opinia daneză nu e decât o… opinie şi nu cred că retragerea Irlandei ar fi o soluţie pentru restul UE. Să nu uităm, totodată, că tocmai Danemarca face uz de o serie de derogări de la regulile UE, cum ar fi moneda naţională, bunăoară…

- Când, acum un an şi jumătate, Germania preluase preşedinţia UE, una dintre priorităţile anunţate a fost găsirea unei soluţii pentru criza constituţională de atunci. La final de mandat, Angela Merkel a oferit soluţia de consens, sub forma Tratatului de la Lisabona. Ar putea Franţa să-şi propună, în aceeaşi manieră, soluţionarea „crizei de Tratat” ca prioritate?

- Mai întâi, vreau să menţionez că, aşa cum la Chişinău nu există reprezentanţa diplomatică a Sloveniei, noi am asigurat şi preşedinţia slovenă aici… Nu ştiu dacă soluţionarea acestei crize va fi o prioritate, cu siguranţă însă va fi un dosar căruia preşedinţia franceză îi va acorda extrem de multă atenţie. Preşedintele Nicolas Sarkozy a avut deja un discurs în acest sens la Bruxelles, el intenţionează să întreprindă o vizită în Irlanda. Oricum, Consiliul European şi-a luat patru luni pentru reflecţie, după care va decide cum se va proceda. Eu sunt convins că soluţiile vor fi găsite, dar desigur că evenimentele se vor derula cu o oarecare întârziere ca urmare a votului irlandez.

Clima, energia şi migraţia

- Ce alte dosare vor mai constitui „teme fierbinţi” pentru preşedinţia franceză a UE?

- Sunt câteva. Este vorba, înainte de toate, de problemele climaterice şi ale protecţiei mediului, cele ce ţin de energie şi controlul migraţiei, precum şi chestiuni referitoare la apărare.

- Pentru ţara dvs., anul care s-a scurs a fost marcat de mariajul preşedintelui Sarkozy. Există însă, cu certitudine, şi alte elemente care constituie imaginea Franţei de astăzi. Care sunt ele?

- Este adevărat că presa atât franceză, cât şi cea internaţională, a excelat şi chiar exagerat pe alocuri în reflectarea acestui subiect. Preşedintele Republicii Franceze are dreptul să fie om şi dreptul de a fi fericit.( articol complet aici)

Sursa TIMPUL