Despre studentii basarabeni, cu unul de-al lor: TUDOR COJO

"Studentii basarabeni veniti in Romania se afla intr-o grea dilema: de a alege intre a ramane "moldovean" si a deveni "roman", fiind constienti in acelasi timp ca nu pot deveni ceea ce deja sunt". Dupa cum ne amintim, in 2006, patru elevi de la liceul "Gh. Asachi" din Chisinau, Tudor, Vitalie, Andrei si Sergiu, au dat jos placa prin care comunistii incercasera schimbarea denumirii liceului din "romano-francez" in "moldo-francez". Gestul curajos al celor patru a fost aplaudat de sute de elevi si profesori care asistau si ii incurajau, dar si de romanii de pretutindeni, care au urmarit scena la televizor.

Alarmata, politia i-a condus pe "huligani" la sectie, unde le-a luat amprentele si le-a intocmit "de urgenta" dosare penale pentru "huliganism in grup". In cele din urma, procesul s-a judecat cu "invinuitii" in libertate. Dar la interventia primarului de azi al Chisinaului, Dorin Chirtoaca, pe atunci reprezentant al CEDO in R. Moldova, si la presiunea oficialilor europeni, dosarele au fost clasate "din lipsa de componenta a infractiunii". Unul dintre cei patru elevi de la "Asachi", Tudor Cojocaru, este astazi student la Sociologie, in Bucuresti, cu bursa a statului roman. Educat din familie in spiritul adevarului cu privire la neamul romanesc, Tudor este un tanar foarte matur pentru varsta lui. Scrie, tine conferinte, intocmeste diverse situatii despre tinerii basarabeni aflati la studii in Romania. Pentru el, ca sociolog, relatiile "romano-romane" sunt subiect de studiu aprofundat. Stie bine istoria nationala, este la curent cu tendintele politicii "moldoveniste" si necrutator cu lipsa de viziune a clasei politice de pe ambele maluri ale Prutului. Tot atat de necrutator este si cu unii colegi de generatie, aflati la studii in Romania, care isi mentin inca deprinderile si melanjul de cultura "ruso-moldovenesc".

"Miile de studenti basarabeni nu au de ce sa se simta izolati la Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara sau Bucuresti"

- Exista o comunitate a studentilor basarabeni in Romania?

- Nu. Nu exista caracteristici care sa-i diferentieze fundamental pe studentii basarabeni de studentii romani. De fapt, pe romani de romani. Daca acceptam definitia profesorului Gheorghita Geana, comunitatea presupune afilierea la un set de valori comune, formate pe baza acelorasi datini si trairi, precum si a acelorasi traditii. Or, toate aceste trairi, datini si traditii sunt comune romanilor de pe ambele maluri ale Prutului, deci nu-i poti diferentia pe unii de altii. Daca am vorbi de comunitatile studentilor arabi sau greci din Romania, spre exemplu, atunci, da, ei au caracteristici si datini numai ale lor, ei sunt comunitati distincte, in adevaratul inteles al cuvantului.

- Apologetii moldovenismului inventeaza o limba si un popor "moldovenesc". Ce efecte au avut aceste pseudo-adevaruri asupra studentilor?

- Din pacate, au avut efecte notabile, mai ales asupra celor crescuti in familii cu o slaba constiinta nationala. In lipsa unei identitati moldovenesti reale, unii tineri din RM, veniti in Romania, incearca sa se regaseasca intr-o realitate construita dupa modelul asimilat intr-o anumita masura acasa, astfel adoptand unele cuvinte, obiceiuri, deprinderi, valori, dar si pseudo-valori straine, mai exact pe cele rusesti, mentinute pe cale artificiala de catre autoritati, inca din perioada sovietica. Ironia consta in faptul ca insusi poporul rus pare sa fi trecut peste nostalgia "raiului comunist" de altadata, pe cand multe state din fosta URSS, intre care RM, inca mai sunt dominate de o populatie care suspina dupa vremurile trecute. Acest fapt se datoreaza mai multor factori, printre care si neputinta imediata a R. Moldova, ca stat slab, cu un prezent si cu un viitor incert, de a se integra in Uniunea Europeana. In situatia creata, cetateanul moldovean se pomeneste in situatia ingrata de "a-si alege partea de care sa fie (atentie: nu partea de care sa lupte!)". (citeste articol complet aici)

Sursa UNIMEDIA