Primarul General al municipiului Chisinau: "Am obligatia morala fata de Chisinau sa-i aduc mai multa democratie, mai mult

Dorin Chirtoaca Foto: www.pl.md

Recent primarul general al Chisinaului, Dorin Chirtoaca, a acordat un interviu revistei Formula AS. In interviu Chirtoaca vorbeste despre motivele care l-au impulsionat sa intre in politica, precum si despre piedicile pe care le intampina actualmente in relatia cu autoritatile publice centrale. Va invitam sa cititi mai jos integral articolul.


Chisinaul este unul dintre orasele europene in care ti-ai dori sa traiesti. Se numara printre cele mai verzi metropole de pe batranul continent. Nu este un oras cu parcuri, ci un imens parc care ocroteste in mijlocul sau un oras. Mai exact, el dispune de o zestre verde de 23 de parcuri uriase in mijlocul carora se afla tot atatea lacuri limpezi si pline de peste. Construit (si reconstruit dupa masivele distrugeri din timpul ultimului razboi mondial) in stil imperial austriac, cu bulevarde largi, marginite de arbori vechi de sute de ani, cu strazi perpendiculare, amintind de centrul New Yorkului, orasul din inima Tarii Basarabilor este impartit in cinci sectoare si 36 de cartiere egale ca dimensiuni. Desi are aproape un milion de locuitori si peste patru sute de mii de masini, Chisinaul nu este nici pe departe un oras aglomerat, nu are probleme mari de trafic si nici de parcare, arterele sale fiind cu trei si patru benzi pe sens. Constructiile din centru pastreaza intact aspectul si monumentalitatea interbelica, fara a fi agresate de zgarie-nori de sticla si otel. De la planul de urbanism general (PUG) exista foarte putine abateri (spre deosebire de Bucuresti, unde abaterile sunt regula si respectarea PUG-ului exceptia!), iar in ultimii 18 ani, nu a fost consemnata nici o distrugere semnificativa de spatiu verde, cu toate presiunile "dezvoltatorilor", ale unor arhitecti si ale unor politicieni corupti. Cultura verdelui, a parcurilor si a spatiilor de interes public este protejata chiar prin Constitutie. Nu intamplator, Miscarea Ecologista basarabeana, care a aniversat recent 15 ani de existenta, se apropie, ca importanta, de partidele si miscarile similare din Germania, Franta si Austria.

Intr-un astfel de context urban aerisit si plin de farmec, cu toate neajunsurile economice inca apasatoare, a tasnit in constiinta publica tanarul liberal Dorin Chirtoaca, ziarist si jurist afirmat la Televiziunea Romana (ca redactor sef al celebrei emisiuni "Surprize, Surprize", moderata de Andreea Marin), nepot al luptatorului anti-comunist Gheorghe Ghimpu, eroul anilor '70. Intrand in lupta pentru fotoliul de primar cu comunistul Veaceslav Iordan, care era sustinut de banii si interesele imperiale rusesti, Chirtoaca a surprins pe multi, reusind sa castige alegerile locale din iunie 2007, cu peste 61% din voturi, multe venind chiar de la etnicii rusi! Taxat de presa rusa drept "unionist inrait", liberalul de 29 de ani este "produsul" relativei intelepciuni romanesti de dupa 1989, cand Bucurestiul a lansat programul national de burse pentru elevii si studentii basarabeni. Sunt deja zeci de mii de tineri de peste Prut care au avut astfel ocazia sa-si cunoasca Tara Mama la fata locului, si nu prin filtrul Moscovei. Tocmai de aceea, Chirtoaca a cunoscut sanctiunile comuniste inca din primele zile ale mandatului, cand a constatat ca bugetul primariei a fost redus, la fel ca la toate primariile din R. Moldova, unde au castigat candidatii necomunisti. Cu toate acestea, el s-a descurcat cu putinii bani disponibili, reusind sa plateasca imensele datorii istorice si sa introduca in lucru proiecte ambitioase.

"Am intrat in politica anti-comunista pentru a cinsti memoria buneilor mei deportati in Siberia"

- Va numarati printre basarabenii absolventi de universitati romanesti care s-au intors sa traiasca si sa munceasca in R. Moldova. Nu v-a placut la Bucuresti?

- Bucurestiul este orasul studentiei mele, si stiti cat de mult te atasezi la aceasta varsta de locul in care ai studiat. Acolo am studiat Dreptul, acolo am urmat Colegiul franco-roman de studii europene, urmat de o specializare la Sorbona. Dar am simtit chemarea Chisinaului care m-a atras initial printr-un program al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului. Am considerat ca am obligatia morala fata de orasul meu natal sa-i aduc mai multa democratie, mai multa deschidere catre Europa. Mi-am asumat, cu alte cuvinte, o responsabilitate de care nu-mi pare rau, intrand in politica anti-comunista pentru a cinsti memoria buneilor mei deportati in Siberia. Chiar si unchiul meu, Gheorghe Ghimpu, a petrecut sase ani in Gulag, in anii '70, pentru atitudinea sa anti-comunista.

- Care a fost dorinta dumneavoastra cea mai mare, atunci cand ati plecat la studii in Romania?

- Inca de la varsta de 12 ani, intelegeam lucrurile si stiam ce am de facut. Ajuns pe bancile liceului din Iasi, mi-am dorit sa intru in miscarea nationala, pentru ca generatia tanara sa continue ceea ce au inceput cei care au luptat impotriva comunismului, atat in perioada de renastere nationala, din anii '20-'30, cat mai cu seama in anii '70, cand nimeni nu credea ca sistemul va cadea vreodata. Asta mi-am propus si, in consecinta, am mers sa acumulez pregatire, sa fac studii serioase. M-am nascut intr-o familie de luptatori pentru cauza nationala, in care se scria numai cu grafie latina, se trimiteau scrisori semnate in clar la Radio Europa Libera, se tineau toate sarbatorile nationale romanesti.

- Cucerirea liberala a Chisinaului este un precedent care vorbeste de la sine despre frangerea aripilor comuniste in R. Moldova.(articol complet aici )

Sursa UNIMEDIA