Despre geografie, hotare şi porţi deschise

Cu Marianne Mikko, preşedinta Comitetului de cooperare parlamentară Moldova—UE

— Faptul că Moldova este situată acum în imediata vecinătate a UE poate constitui un avantaj special pentru un acord mai rapid de integrare?

— Nu e suficient ca o ţară să fie situată doar GEOGRAFIC alături de UE, ca să discute despre un parteneriat de aderare. Mi–i teamă că politic, Moldova încă nu e alături de UE. (...)

Moldova nu are hotar geografic cu Rusia, dar când vin la Chişinău găsesc o mentalitate de dependenţă faţă de Rusia, voi vă comportaţi de parcă aţi avea un asemenea vecin. Cetăţenii R.Moldova sunt francofoni, ei se înţeleg cu uşurinţă cu vorbitorii limbilor romanice (italieni, spanioli, francezi, portughezi). De ce însă, când vin la Chişinău, vă au vorbind ruseşte, gândind la Rusia şi despre Rusia? Limba pe care o vorbeşti îţi influenţează modul de gândire, dacă limba e estică — gândeşti spre est, dacă e vestică — gândeşti spre vest. Pentru cetăţenii estonieni a fost chiar mai greu să se integreze în culturile europene, pentru că limba noastră este foarte diferită. Cetăţenii voştri comunică cu uşurinţă în Italia, Spania, Franţa. De ce dar aveţi atâtea canale TV ruseşti, care vă menţin în această sferă de influenţă? Ce primiţi prin intermediul acestor canale? Jumătate informaţie şi jumătate propagandă, şi acest fapt devine un drog. Sunteţi vecini cu UE, dar uşa aţi deschis–o spre est. Estonia, fiind vecină cu Rusia, şi–a deschis uşa spre Bruxelles.

Voi aţi fost luaţi în sfera de influenţă a Rusiei, şi atunci când veţi refuza să fiţi în sfera lor de influenţă, veţi putea discuta liber cu vecinul vostru adevărat, care este Uniunea Europeană.

Diavolul e ascuns în detalii — învăţaţi limbile franceză, engleză şi germană, şi comunicaţi cu toată lumea — atunci veţi înţelege de la sine ce aveţi de făcut.

— Este conflictul transnistrean un obstacol de bază în calea integrării Moldovei în UE?

— Transnistria a fost întotdeauna «o scuză bună» pentru a acoperi această tărăgănată nedesprindere politică a Moldovei de Federaţia Rusă. Dar vreau să spun că un politician bun nu caută să se victimizeze în permanenţă, arătând la una şi aceeaşi problemă, ci conduce ţara în modul cel mai serios. Eu cred că nu Transnistria e problema nr.1 a Moldovei. Moldova trebuie să facă eforturi imediate pentru a soluţiona problema serioasă a drepturilor omului şi mult disputata situaţie cu justiţia. (...)

— Care ar fi primii paşi prin care am putea întredeschide portiţa între UE şi Moldova?

— Înţeleg că Moldova e o ţară parlamentară. Atunci, Parlamentului îi revine rolul enorm ca să ceară şi să asigure schimbările rapide în Moldova, în domeniile enumerate mai sus. Totodată, alegătorii trebuie să se regăsească cu adevărat în deciziile Parlamentului, şi pentru aceasta trebuie să aibă acces liber la informaţiile de interes public. Aici trebuie să ne referim şi la rolul presei din Moldova de a face publice aceste informaţii.(...) Mă gândesc totuşi că e vina politicienilor, care au un prea mare confort de a se vedea tot pe ei înşişi la ecranul TV în fiecare zi, astfel încât nu mai consideră important să contribuie la diversificarea imaginii Teleradio Moldova.(articol complet aici)

Sursa Ziarul de Garda